Plan de Management și Regulament

Documentele se află în curs de aprobare.

 

 

- Documentele complete în format .PDF le puteți găsi în secțiunea "Descarcă atașamente" din subsolul paginii (Plan de Management.pdf, Regulament.pdf, Anexe.pdf) -

Anexă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PLAN DE MANAGEMENT INTEGRAT

AL PARCULUI NAȚIONAL DEFILEUL JIULUI

ȘI AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI 0063 DEFILEUL JIULUI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                     

 

 

 

 

 

CUPRINS

CAPITOLUL 1. 5

INTRODUCERE ŞI CONTEXT.. 5

1.1 Scurtă descriere a Planului de Management 5

1.2 Scopul și categoriile de arii protejate 5

1.2.1 Scopul şi încadrarea generală. 5

1.2.2 Arii protejate incluse în Parcul Naţional Defileul Jiului 6

1.3 Baze legale ale ariei protejate. 7

1.3.1 Baza legală a Parcului Naţional Defileul Jiului 7

1.3.2 Baza legală a sitului Natura 2000 - ROSCI0063 Defileul Jiului 7

1.3.3 Baza legală a Planului de Management 8

1.3.4 Baza legală generală. 8

1.4 Procesul de elaborare a Planului de Management 8

1.4.1 Calendarul de elaborare. 9

1.4.2 Aprobarea şi revizuirea Planului de Management 10

1.4.3 Proceduri de modificare a Planului de Management 10

1.4.4 Proceduri de implementare ale Planului de Management 11

1.5 Context 12

Context mondial 12

Context european. 12

Context naţional 13

Context judeţean. 13

CAPITOLUL 2. 15

DESCRIERE GENERALĂ A PARCULUI NAŢIONAL DEFILEUL JIULUI. 15

2.1 Localizare. 15

2.1.1 Aşezarea geografică. 15

2.1.2 Limitele Parcului Naţional Defileul Jiului/ ROSCI0063 Defileul Jiului 15

2.1.3. Zonarea interioară a Parcului Naţional Defileul Jiului 18

2.2 Administrarea Parcului Naţional Defileul Jiului 31

2.2.1 Capacitatea administrativă. 31

2.2.2 Cercetare şi mijloace de cercetare. 34

2.2.3 Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Defileul Jiului 35

2.2.4 Consiliul Consultativ de Administrare al Parcului Naţional Defileul Jiului 36

2.3 Condiţiile fizice. 36

2.3.1 Geologia. 36

2.3.2 Clima. 37

2.3.3 Hidrologia. 38

2.3.4 Pedologia. 39

2.4. Biodiversitatea. 40

2.4.1 Flora. 40

2.4.1.1 Vegetaţie şi habitate. 40

2.4.1.2 Ecosisteme și peisaj 48

2.4.2 Fauna. 49

2.4.2.1 Nevertebrate. 49

2.4.2.2 Vertebrate. 50

Amfibieni şi reptile. 50

Peştii 51

Păsările. 51

Mamiferele. 52

2.4.4 Scurt istoric al cercetărilor ştiinţifice în zonă şi cercetări actuale. 52

2.5 Diversitatea socio-culturală, economică şi folosinţa terenului 56

2.5.1 Comunităţile locale şi conştientizare publică. 56

Localităţi 59

Istoria şi cultura locurilor. 61

2.5.2 Activităţi economice şi folosinţa terenurilor. 64

Folosinţa terenurilor şi exploatarea resurselor naturale. 64

Pescuit ......................................................................................................................................68

Culegătorii 68

Construcţiile. 69

CAPITOLUL 3. 70

EVALUARE, PRESIUNI, AMENINŢĂRI. 70

3.1 Evaluare pentru biodiversitate şi peisaj 85

3.2 Evaluarea culturală. 85

3.3 Evaluarea folosirii terenurilor şi exploatării resurselor naturale. 86

3.4 Evaluarea turismului şi a altor activităţi ”outdoor ”. 87

3.5 Evaluarea educaţiei şi conştientizării populaţiei 91

3.6 Evaluarea managementului administrativ. 92

3.7 Descrierea presiunilor şi ameninţărilor identificate în PNDJ/ ROSCI 00063 Defileul Jiului100

CAPITOLUL 4. 103

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT.. 103

4.1 Scopul Planului de Management 103

4.2 Obiective generale, specifice și activități 103

4.2.1. Obiective generale și specifice. 103

4.2.2 Activitățile din Planul de Management 105

CAPITOLUL 5. 126

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE.. 126

CAPITOLUL 6. 129

ANEXE.. 129

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL 1.

INTRODUCERE ŞI CONTEXT

 

 1.1Scurtă descriere a Planului de Management

 

Parcul Naţional Defileul Jiului, denumit în continuare PNDJ este o arie naturală protejată înfiinţată în 2005, cu statut de parc naţional.

În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management trebuie să integreze interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor locale din raza de acţiune a parcului, ţinând cont totodată de trăsăturile tradiţionale, culturale şi spirituale specifice zonei.

Lipsa unei coordonări a tuturor activităţilor care se desfăşoară pe cuprinsul parcului, a eforturilor şi acţiunilor de conservare poate duce la acţiuni dispersate, cu eficienţă redusă şi la pierderi semnificative din punct de vedere al biodiversităţii şi ale altor valori ale parcului.

Planul de management al PNDJ, denumit în continuare PM, a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivului major al parcului, respectiv conservarea biodiversităţii.

Planul de management va sta la baza activităţii Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA - Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului R.A, denumită în continuare RNP APNDJ, este documentul de referinţă pentru planificarea tuturor activităţilor legate de PNDJ.

Pentru elaborarea planului de management a fost necesară şi desfăşurarea unui proces participativ, la care au fost invitaţi să participe toţi factorii interesaţi din zona parcului, şi mai ales reprezentanţii comunităţilor locale. În anexa nr.30 este prezentată lista factorilor interesați și rolul lor oficial în managementul terenurilor, resurselor naturale și/sau a altor valori.

 1.2Scopul și categoriile de arii protejate

 1.2.1Scopul şi încadrarea generală

 

Conform anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, PNDJ face parte din categoria PARCURILOR NAȚIONALE , ce au drept scop : "protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice”. Având în vedere acestea, scopul PNDJ este menţinerea elementelor cadrului fizico-geografic cât mai aproape de starea lor naturală, asigurarea protecţiei ecosistemelor, conservarea resurselor genetice, a diversităţii biologice, menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar și național, încurajarea şi susţinerea modului tradiţional de viaţă al comunităţilor locale din zona parcului. În perimetrul parcului sunt cuprinse fracţiuni de ecosisteme terestre şi acvatice, cât mai puţin influenţate prin activităţi umane, fiind admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de membrii comunităţilor din zona parcului naţional şi de persoanele care deţin terenuri în interiorul parcului, activităţi tradiţionale ce vor fi reglementate prin planul de management.

Managementul PNDJ urmăreşte şi menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale durabile ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.

Se urmărește prevenirea şi excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit, oferind posibilitatea și încurajându-se vizitarea în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.

 1.2.2Arii protejate incluse în Parcul Naţional Defileul Jiului

 

Pe teritoriul Parcului Naţional Defileul Jiului, se află două rezervaţii, ambele constituite prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.

 

Tabelul nr. 1 Arii protejate din interiorul PNDJ

 

Nr

2.0. Rezervaţii şi monumente ale naturii
Cod Denumirea Localizarea

Suprafaţa

ha

Judeţul Gorj
1 2427 Sfinxul Lainicilor Oraşul Bumbeşti- Jiu 1,00
2 2455 Stâncile Rafailă Oraşul Bumbeşti- Jiu 1,00

 

Suprafeţele acestor rezervaţii au fost incluse în zona de protecţie integrală, iar mangementul acestora este asigurat de RNP APNDJ, aplicându-se reguli specifice acestei zone.

 

 

 1.3Baze legale ale ariei protejate

 1.3.1Baza legală a Parcului Naţional Defileul Jiului

 

Parcul Naţional Defileul Jiului a fost constituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1581 / 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 24 din 11 ianuarie 2006, în care figurează la poziţia A.1.:

 

Tabelul nr. 2 Aria protejata PNDJ, extras din HG 1581/2005

  Arie naturală protejată Suprafaţa - ha Judeţ Nr. aviz CMN
A Parcuri naţionale
A.1. Defileul Jiului 11.127 Gorj, Hunedoara B, 1160/8.02.2005

 1.3.2Baza legală a sitului Natura 2000 - ROSCI0063 Defileul Jiului

 

 

Aproximativ toata suprafaţa parcului a fost declarată şi sit de importanţă comunitară (Natura 2000), ROSCI0063 Defileul Jiului, prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964 / 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 98 din 07 februarie 2008, cu modificarile şi completările ulterioare.

Sit de importanţă comunitară “reprezintă acea arie care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei "NATURA 2000" şi / sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii”.

Distribuţia suprafeţei sitului pe judeţe este următoarea :

       Judeţul Gorj: Bumbeşti-Jiu 48%, Schela <1% conform Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387 / 2011.

       Judeţul Hunedoara: Aninoasa 8 %, Petroşani <1%, Vulcan <1% conform Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387 /2011 .

 1.3.3Baza legală a Planului de Management

 

Conform art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, planul de management şi regulamentul parcului naţional se elaborează de către administratorii acestuia, se avizează de către consiliul ştiinţific, consiliul consultativ de administrare şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Măsurile prevăzute în planul de management se elaborează astfel încât să ţină cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate.

Respectarea planului de management şi a regulamentului este obligatorie pentru administratori precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.

Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din parc, vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management.

 1.3.4Baza legală generală

 

Parcul Naţional Defileul Jiului a fost legiferat prin HG 1581 / 2005, privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone.

Actele legislative care reglementează sau au incidenţă asupra activităţilor ce se pot desfăşura în PNDJ / ROSCI0063 Defileul Jiului sunt prezentate în Anexa nr.1.

 

 1.4Procesul de elaborare a Planului de Management

 

Conform art. 21 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57 / 2007, cu modificările şi completările ulterioare, planul de management şi regulamentul parcului naţional se elaborează de către RNP APNDJ.

Planul de management al PNDJ a fost elaborat de către personalul Administraţiei PNDJ, şi avizat de Consiliului Ştiiţific denumit în continuare CŞ al PNDJ.

 

 

 

 1.4.1Calendarul de elaborare

 

Tabelul nr. 3 Etapele de elaborare ale Planului de Management şi Regulamentului PNDJ

 

Etapa de elaborare Perioada de elaborare
Documentare bibliografică 2006 - prezent
Colectare informaţii 2006 - prezent
Propunerea componenţei Consiliului Ştiinţific şi Consiliului Consultativ de administrare   denumit în continuare CCA CS - 2006, CC - 2007
Primele întâlniri ale Consiliului Ştiinţific şi Consiliului Consultativ – dezbatere şi aprobare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Ştiinţific şi a Regulamentului parcului, probleme ridicate de reprezentanţi în Consiliul Consultativ CS – sem II 2008
A 2-a întâlnire a Consiliului Ştiinţific şi Consiliului Consultativ – dezbaterea problemelor ridicate de reprezentanţi în Consiliul Consultativ CS – sem I 2009
Elaborarea schiţei planului de management sem I 2009
A 3-a întâlnire a Consiliului Ştiinţific şi Consiliului Consultativ – dezbaterea problemelor ridicate de reprezentanţi în Consiliul Consultativ CS – sem II 2009
A 4-a întâlnire a Consiliului Ştiinţific şi Consiliului Consultativ – dezbatere şi aprobare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Consultativ, dezbatere probleme ridicate de reprezentanţii în Consiliul Consultativ, prezentarea schiţei de plan de management şi a propunerii de zonare internă a parcului

CS - sem. I 2010

CC – sem I 2010

Primirea observaţiilor şi comentariilor la schiţa de plan de management şi a propunerii de zonare internă a parcului 2009 - 2010
Definitivarea planului de management 2010
Prezentarea şi dezbaterea planului de management în cadrul Consiliului Ştiinţific 2009 - 2010
Prezentarea şi dezbaterea planului de management în cadrul Consiliului Consultativ 2010
Avizarea planului de management de către Consiliul Ştiinţific 2010
Avizarea planului de management de către Consiliul Consultativ 2010
Înaintarea planului de management spre aprobare 2012
Acţiunea O.M. 3993/2012 2012
Solicitare din partea MMSC pemtru revizuirea Planului de management în conformitate cu O.M. 3.993 / 2012 Iun.2013
A 5-a întâlnire a Consiliului Ştiinţific Aug.-Sept. 2013
Emiterea OM 197 / 2014 privind componenţa Consiliului Ştiinţific al PNDJ Feb.2014
Actualizarea planului de management cu rezultatele cercetărilor din cadrul roiectelor cu finanţare europeană 2014 -2016
Consultarea ministerului de resort referitor la neclarităţi ce ţin de suprafaţa corectă a PNDJ 2013, 2015, 2016
Elaborare formă finală si analiză în şedinţa CŞ Dec.2016
Reînaintare formă revizuită a PM către autoritatea de mediu pentru aprobare Mar.2017

 1.4.2Aprobarea şi revizuirea Planului de Management

 

Conform art. 21 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, planul de management şi regulamentul parcului naţional se elaborează de către administrator, prin consultarea consiliului consultativ de administrare, se avizează de către CŞ şi se înaintează autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului pentru a fi supus evaluării strategice de mediu, conform Directivei 2001 / 42 / CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 1076 / 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Ulterior, Planul de management se aprobă prin ordin de ministru.

Planul de management va fi revizuit după perioada de valabilitate de 5 ani, de către administraţia PNDJ sau înaintea expirării acesteia, atunci când modificările legislative sau alte condiţii impun aceasta.

 1.4.3Proceduri de modificare a Planului de Management

 

Plan de management este unul adaptativ, care să permită o adaptare relativ uşoară a deciziilor de management la schimbări. Este conceput ca un document de definire a principalelor direcţii de acţiune în vederea atingerii, pe termen lung, a obiectivelor administraţiei pentru managementul ariei protejate.

Planul cuprinde un set de reglementări / recomandări pe domenii de activitate / obiective majore, reglementări / recomandări care iau în considerare, pe cât posibil, factorii care pot schimba situaţia curentă, permiţând astfel flexibilitate în procesul de decizie.

Planurile detaliate de acţiune se elaborează anual de către RNP APNDJ, cu avizul Consiliului Ştiinţific, având la bază prevederile Planului de Management, dar luându-se în considerare şi situaţia curentă atât de pe teritoriul parcului cât şi resursele de management.

Având în vedere faptul că suprafaţa parcului este parţial şi sit Natura 2000, având printre obiective şi stabilirea unor măsuri de management specifice pentru zonele ce sunt incluse în reţeaua Natura 2000, în plan sunt incluse şi măsurile de management specifice suprafeţelor incluse în Situl Natura 2000 RO SCI 0063 Defileul Jiului.

În cazul în care se impun schimbări în Planul de Management, competenţa aprobării acestora revine:

  1. Autorităţii centrale pentru protecţia mediului, dacă se impun modificări la nivel de obiective sau acţiuni, sau la nivelul regulamentului de funcţionare, cu respectarea procedurii de aprobare descrisă în secţiunea 1.4.2.
  2. Consiliului Ştiinţific, dacă modificările se referă la priorităţi, responsabilitate, aspecte legate de cercetare.
  3. RNP APNDJ dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru anual.

 

1.4.4 Proceduri de implementare ale Planului de Management

 

Responsabilitatea implementării Planului de Management revine RNP APNDJ, aceasta făcându-se pe baza planurilor anuale de lucru.

Avizarea planurilor de lucru se face de către CS, iar pentru probleme care pot afecta factorii interesaţi este consultat CCA.

Activităţile incluse în planurile de lucru sunt realizate după cum urmează:

  1. de către personalul RNP APNDJ în mod direct;
  2. cu parteneri pe bază de contracte de colaborare, voluntariat cu ONG -uri, voluntari, servicii publice, instituţii de învăţământ şi cercetare;
  3. cu furnizori persoane juridice sau fizice pe bază de contracte de achiziţie : bunuri, consultanţă, sponsorizare;

RNP APNDJ va monitoriza în permanenţă activitatea altor instituţii, organizaţii, persoane a căror activitate se desfăşoară pe teritoriul parcului pentru asigurarea respectării prevederilor planului de management şi regulamentului parcului, intervenind ori de câte ori este necesar pentru reglementarea problemelor apărute.

Implementarea Planului de management al Parcului Naţional Defileul Jiului are un impact pozitiv din punct de vedere socio-economic şi administrativ. Nerespectarea prevederilor planului poate duce la pierderea valorilor naturale şi spirituale ale zonei, cu efecte nefaste asupra comunităţilor din jur (pierderea identitiăţii culturale, a atractivităţii zonei din punct de vedere turistic, etc.).

 1.5Context

 

Context mondial

 

În anul 1872, la Yellowstone, în SUA a fost înfiinţat primul parc naţional din lume. În anul 1948 la Fontainbleu a fost creată Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii - IUCN la care România a aderat de la început alături de alte 100 de ţări. De la crearea acestui organism internaţional a cărui autoritate şi competenţă este recunoscută de importante foruri internaţionale cum sunt ONU şi UNESCO, legislaţia privind conservarea naturii în majoritatea ţărilor semnatare şi nu numai a început un proces de sistematizare şi omogenizare care continuă şi acum. Astfel IUCN a definit clar categoriile de areale protejate şi genul de activităţi ce pot avea loc în fiecare din ele, contribuind astfel la omogenizarea legislaţiei în domeniu. Acest lucru a condus la posibilitatea tinderii către un sistem de arii protejate conexe, care să nu ţină neapărat cont de graniţe şi care să protejeze ecosisteme şi habitate întregi şi nu părţi din acestea.

La ora actuală, în lume există peste 30.000 de arii naturale protejate, acestea acoperind aproximativ 8,84% din întinderea uscatului. Pe lângă acestea mai sunt şi numeroase rezervaţii marine. De remarcat că aproximativ 2/3 din totalul ariilor protejate au fost declarate în ultimii 30 de ani.

 

Context European

 

1909 – primul parc in Suedia – motiv pentru care sarbatorim Ziua Europeana a Parcurilor pe 24 Mai.

În anul 1994 a fost lansat la nivel european Planul de Acţiune pentru Ariile Protejate.

Iniţiative europene cum ar fi EECONET, EMERALD, Natura 2000 şi altele, pregătesc drumul către reţele de arii protejate interconectate prin coridoare ecologice ce permit dispersia şi deplasarea speciilor.

În politica de consevare a mediului atât la nivel european cât şi mondial se face simţită din ce în ce mai acut necesitatea trecerii de la conservarea speciilor la cea a habitatelor, de la conservarea unor locuri la conservarea unor ecosisteme şi de la măsuri naţionale la măsuri internaţionale.

Din 2007 o serie de arii protejate din România sunt propuse ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000.

 

 

 

 

Context național

 

În România prima lege de protecţie a mediului a fost promulgată în anul 1930 la iniţiativa savantului Emil Racoviţă. Tot în 1930 ia fiinţă Comisia Monumentelor Naturii. În perioada următoare au fost declarate câteva monumente ale naturii şi rezervaţii naturale, iar în 1935 a fost înfiinţat Parcul Naţional Retezat. În total între anii 1930 şi 1943 au fost constituite 36 de rezervaţii. În perioada regimului comunist numărul de rezervaţii creşte la 130, dar odată cu apariţia legii mediului din anul 1973, rezervaţiile trec de sub autoritatea Comisiei Monumentelor Naturii, sub cea a consiliilor locale rămânând practic fără fonduri şi practic neadministrate. În anul 1990 a fost emis un ordin al autorităţii centrale care răspunde de mediu, prin care au fost recunoscute 13 parcuri naţionale. În anul 1994 a avut loc o diminuare a ariilor protejate.

În anul 1995 apare Legea protecţiei mediului, în anul 1999 sunt constituite primele administraţii ale parcurilor, în 2000 apare o listă a ariilor protejate şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236 / 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, astfel creându-se un cadru legislativ privind ariile protejate, compatibil cu cel european. Arii protejate vor mai fi înfiinţate ulterior prin diverse acte normative.

Astăzi reţeaua de arii protejate a României include peste 950 de arii protejate, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, parcuri naţionale, parcuri naturale, acestea ca suprafaţă însemnând circa 7,2% din teritoriul ţării.

După aderarea României la Uniunea Europeană, o serie de arii protejate au fost selectate şi aprobate ca situri de importanţă comunitară şi/sau arii de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, acestea acoperind circa 22,68 % din suprafaţa terestră a ţării.

 

Context judeţean

 

La nivelul judeţului Gorj au fost aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964 / 2007, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele situri de importanţă comunitară (SCI), pentru care s-au întocmit şi formulare standard Natura 2000:

Nordul Gorjului de Est –SCI

Nordul Gorjului de Vest - SCI

Defileul Jiului - SCI

Parîng - SCI

Domogled - Valea Cernei - SCI, SPA

Coridorul Jiului - SCI

Retezat – SCI, SPA

Geoparcul Platoul Mehedinţi – SCI

Râul Gilort

Prigoria Bengeşti

Râul Motru

Siturile de importanţă comunitară, se suprapun peste arii naturale protejate din judeţ, excepţie fac ultimele trei arii protejate care nu se suprapun peste nici o arie naturală protejată la nivelul judeţului Gorj, aceste situri ocupă un procent de 44,97 % din suprafaţa totală a judeţului Gorj.

Conform actelor de declarare, suprafaţa Sitului ROSCI0063 Defileul Jiului este de 10.946 ha iar a Parcului Naţional Defileul Jiului este de 11.127 ha, astfel că situl se suprapune în procent de peste 99% peste suprafaţa parcului naţional. Parcului Naţional Defileul Jiului cât şi situl ROSCI0063 Defileul Jiului se întind pe raza a două judeţe: judeţul Gorj (96%) şi Hunedoara (4%).

Ariile protejate naturale şi siturile Natura 2000 la nivelul judeţului Hunedoara ocup un procent de 38,32 % din suprafaţa totală a judeţului Hunedoara*.

* NOTĂ: O parte din siturile NATURA 2000 se suprapun peste ariile naturale protejate de interes naţional din judeţul Hunedoara.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL 2

DESCRIERE GENERALĂ A PARCULUI NAŢIONAL DEFILEUL JIULUI

 

 

2.1 Localizare

 

2.1.1 Aşezarea geografică

 

Parcul Naţional Defileul Jiului se situează în partea de vest a Carpaţilor Meridionali între Munţii Vâlcan, la vest şi Munţii Parâng, la est şi cuprinde „cele mai sălbactice chei transversale ale Carpaţilor româneşti" - Orghidan, 1969 şi perimetrul adiacent, din nordul judeţului Gorj şi sudul judeţului Hunedoara; cuprins între altitudinile de 295 m, în zona Luncani / Bumbeşti Jiu, în extremitatea sudică şi 1.621 m, în Pasul Vulcan, în extremitatea vestică, acoperind o diferenţă de nivel de 1.326 m.

Teritoriul, amplasat într-un peisaj legendar, lipsit de orice fel de localităţi, este străbătut de la sud la nord de drumul naţional 66 Filiaşi - Deva, care figurează şi în reţeaua europeană ca E-79 şi de calea ferată Bumbeşti - Livezeni inaugurată în anul 1948 (Stoiculescu, 2004).

Extremitatea nordică: latitudine 23° 22' 17″ E şi longitudine 45° 21' 57″ N

Extremitatea sudică: latitudine 23° 22' 27″ E şi longitudine 45° 10' 51″ N

Extremitatea vestică: latitudine 23° 17' 59″ E şi longitudine 45° 17' 12″ N

Extremitatea estică: latitudine 23° 26' 32″ E şi longitudine 45° 17' 44″ N

Pe teritoriul României se regăsesc 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale Europei, singura ţara de pe continent care are mai mult de 4 regiuni biogeografice.

În PNDJ întâlnim două astfel de bioregiuni - continentală şi alpină.

Anexa nr. 2 Harta aşezării geografice a Parcului Național Defileul Jiului / ROSCI0063 Defileul Jiului

Anexa nr. 3 Harta generală a Parcului Național Defileul Jiului // ROSCI0063 Defileul Jiului

 

 

2.1.2 Limitele Parcului Naţional Defileul Jiului

 

Limitele în format digital ale PNDJ, nu corespund limitelor descriptive din Hotarârea Guvernului nr. 1581 / 2005.

Precizăm că limitele au fost modificate prin aplicarea O.M. nr. 3993 / 2012, în sensul scoaterii unei suprafeţe de 17,60 ha din aria protejată cu regim de parc naţional, dar cu menţinerea statutului de sit de interes comunitar.

Prin prezentul PM, s-a corectat această situaţie şi s-a trasat un nou contur respectându-se, după caz, limitele descrise narativ în actul de înfiinţare, şi anume:

Limita nord-estică porneşte din aval de confluenţa Jiului de Vest cu Jiul de Est, borna silvica 1 unitatea de producţie UP VII, Ocolul Silvic Petroşani, urmareşte Culmea Ogrinului până la borna silvică 5 UP VII, O.S. Petroşani, coboară prin pădure spre SE în pârâul Polatiştea, bornele silvice 4, 8, 9, 11, 12, 13, 17, 20/UP VII, O.S. Petroşani, urcă pe Pr. Stolojoaia şi culmea omonimă, bornele silvice 300, 312, 313, 309/UP VII, O.S. Petroşani, până în culmea Polatiştei, bornele silvice 299, 298, 296/UP VII, O.S. Petroşani şi urmează spre est culmea Polatiştei, parte în golul montan, cu vârfurile numite şi cotate pe planul silvic Pietricica, 1.355 m, Piatra Angelii, Piatra Argelii, pe harta topografică, 1.432 m, bornele silvice 296, 294, 186, 187, 188/UP IV, O.S. Bumbeşti până în cumpăna apelor dintre bazinele hidrografice Chitu şi Sadu .

    Limita sud-estică. Din culmea Polatiştei, limita coboară aproximativ perpendicular spre sud pe Culmea Alunului dintre bazinele hidrografice Chitu şi Sadu şi intră în pădure urmând bornele silvice 181, 179, 177, 175, 173, 211, 215, 206, 44, 119/UP IV O.S. Bumbesti, apoi traversează alternativ teritorii păduroase şi goluri montane prin Vf. Trântor 991 m, se continuă cu Culmea şi Vf. Bâlbea prin bornele silvice 15, 184, 2/UP IV, O.S. Bumbeşti, 2 si 1/UP V, O.S. Bumbeşti până la confluenţa Pr. Sadu cu Jiul. De aici urmează talvegul Jiului până la podul peste Jiu al drumului judeţean Tg. Jiu - Sâmbotin.

    Limita sud-vestică. Din talvegul Jiului borna silvică 1/UP III, O.S. Bumbeşti, urcă spre N pe Culmea Pleşa urmând bornele silvice 450, 448, 444, 440, 439/UP II, O.S. Bumbeşti la Vf. Runcu Porcenilor 1.030 m şi apoi pe Culmea Runcu Porcenilor prin bornele silvice 426, 420, 418, 416, 414, 408 la Vf. Pietriceaua 1.202 m şi în continuare pe Culmea Pietriceaua prin bornele silvice 65, 69, 71, 73, 77/UP III, O.S. Bumbeşti până la punctul numit în harta topografică "La Crucea de Piatră" în Culmea numita pe planul silvic "Căpăţânii" din Golul de munte Chenia - Dumitra.

    Limita nord-vestica. Culmea Căpăţânii din Golul de munte Chenia - Dumitra se continuă spre NV prin Pasul Vulcan, 1.621 m evidenţiat şi cotat pe harta topografică, pe Culmile alpine numite pe planul silvic "Chenia - Dumitra" cu Vf. Drăgoiu, 1.600 m şi "Carcanului" la Vf. Candeţu 1.548 m, urmareşte limita nordică a golului montan numit pe planul silvic "Polatişte", prelungită, în pădure, cu culmea marcată de bornele silvice 243, 241, 241 bis din UP II, O.S. Petroşani, după care coteşte perpendicular spre N de-a lungul bornelor silvice 243 bis, 254 bis, 252, 258, 269, 262, 256, 270, 261, 279/UP II, O.S. Petroşani, iar de aici coboară în talvegul Jiului în borna silvică 175/UP II, O.S. Petroşani.

În urma aplicării corecţiilor bazate pe date culese din teren, calculate în sistem GIS și menţinându-se descrierea narativă, după caz, au rezultat următoarele suprafeţe:

Tabelul nr. 4 Suprafaţa Parcul Naţional Defileul Jiului şi a sitului ROSCI0063 Defileul Jiului, conform actelor de înfiinţare şi a determinărilor din teren, corelate cu descrierea narativă

Denumire Bază legală

Suprafaţă, ha

Parcul Naţional Defileul Jiului HG 1581 / 2005 11.127,00
Plan management (determinare prin verificare la teren şi corecţie GIS, cu aplicarea prevederilor OM 3993 / 2012) 10.940,91
Situl ROSCI006 Defileul Jiului OM 1964 / 2007; 2387 / 2011 10.946,00
Plan management (determinare prin verificare la teren şi corecţie GIS) 10.914,42

Notă:

  1. HG – Hotărârea Guvernului nr. 1581 / 2005
  2. PM – Planul de management elaborat în 2017
  3. OM – Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1964 / 2007 şi 2387 / 2011
  4. Faţă de descrierea narativă, în partea sud estică, s-a hotărît abordarea limitei PNDJ pornind de la confluenţa cu rîul Sadu, de-a lungul malului rîului Jiu (dreapta tehnică) iar nu din talvegul acestuia, întrucît nu se poate realiza un management al unei resurse (apa rîului Jiu) doar din talveg spre malul din dreapta tehnică. De altfel, se continuă pe acelaşi principiu ca şi în limita de NV.

 

Aşadar, prin prezentul plan de management, se corectează suprafaţa ariilor protejate sus amintite, faţă de suprafaţa prevăzută în actele de înfiinţare şi se propun următoarele suprafeţe :

  1. aria protejată Parcul Naţional Defileul Jiului : 10.940,91 ha;
  2. aria protejată RO SCI 0063 Defileul Jiului : 10.914,42 ha.

Aşa cum am menţionat, prin aplicarea O.M. nr. 3993 / 2012, suprafaţa parcului naţional s-a micşorat cu 17,60 ha, coordonatele Stereo 70 ale acestei suprafeţe fiind următoarele :

 

 

 

  Coordonatele de delimitare ale perimetrului Cariera Meri în sistem Stereo 70 :
  Nr. punct X Y
  1. 415.180 371.674
  2. 415.300 371.892
  3. 415.292 372.002
  4. 414.981 372.318
  5. 414.782 372.109
  6. 415.012 371.829
  7. 415.028 371.734
  8. 415.073 371.682
       

 

  1. 2.1.3.Zonarea interioară a Parcului Naţional Defileul Jiului

 

Zonarea internă a ariei protejate este formată din suprafeţe ce sunt definite prin natura activităţilor ce se pot desfăşura în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, astfel încât acestea să participe în procesul de realizare al obiectivului / -elor ariei protejate.

            Zonarea internă a PNDJ a fost stabilită iniţial prin Hotarârea Guvernului nr. 1581 / 2005 prin care s-au desemnat două categorii, luîndu-se ca referinţă amenajamentele silvice aflate în vigoare în anul 2003, astfel:

 

 

  1. Zona de conservare specială, format din parcelele şi subparcelele forestiere 11-14, 15 A, B, 16 A, B, 17 - 19 B, 20 - 21 B, 22-35, 36 A - E, 37 A- 41 A, 41 B, 42 A, B, 43 A, B, 44 – 63% - 64% - 75 B, 76, 77 A - D, 78 - 79 B, 80 A - C, 81 A -D, 82 A, B, 84 A - C, 85 - 86 C, 87 A, 88, 89 -91 D, 92, 93, 94 - 102 C, 103 A - E, 104A - I, 105 - 142 DIN UP III BRATCU a O.S. Bumbești Jiu, ediția 2003; 1 - 18 B, 19 - 37 B, 38 A - 42 D, 43 A - C, 44 - 48 C, 49 - 59, 60 A, B, 61 - 79, 79 B - 81 din UP IV CHITU a O.S. Bumbești Jiu, ediția 2003; 1, 3, 4, 6, 7, 11 A, B, C, D %, 12 A %, B % din U.P. II STRAJA a O.S. Lupeni, ediția 2003; 1, 3 A, B, 4 A, B, 5, 119-121, 122 A, 122 B, 123 - 125 din UP VII POLATIŞTE a Ocolului Silvic Petroşani, ediția 2003, precum şi golurile alpine Chenia-Dumitra 31,5 ha şi Piatra Argelelor 38,1 ha.
  2. b.Suprafeţe în afara zonei de conservare specială;
  3. c.În legislaţia naţională, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57 / 2007, cu modificările şi completările ulterioare, zonările interioare ale ariilor naturale protejate au fost redefinite într-un sistem unitar naţional.

Astfel conform art. 56 alin. (2) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57 / 2007, cu modificările şi completările ulterioare, zonei de conservare specială a PNDJ îi corespunde zona de protecţie integrală.

Odată cu aprobarea PM al PNDJ, suprafaţa şi zonarea interioară menţionate în Hotărârea Guvernului nr. 1581 / 2005 nu se mai aplică.

Astfel, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57 / 2007, cu modificările şi completările ulterioare şi ţinând cont de obiectivele de management şi scopul ariei protejate de interes naţional, pentru PNDJ se stabileşte urmatoarea zonare:

  1. A.Zona de protecţie integrală (ZPI) 8.953,76 ha, cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate, iar în aceste suprafeţe sunt interzise:
  2. activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi / sau activităţilor de cercetare stiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.

Zona de protecţie integrală include :

  1. parcelele şi subparcelele forestiere, actualizate conform ultimelor ediţii ale amenajamentelor silvice;
  2. Suprafeţe de pajişti corespunzătoare habitatului6230-*Pajişti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase, determinate conform noii limite a PNDJ.

Zona se compune din :

  1. Suprafeţe corespunzătoare habitatului 6230* : 24,57 ha din golul de munte Chenia Dumitra (7,31 ha) şi Sapa Argele (17,27 ha);
  2. fond forestier păduri : 8.853,60 ha,
  3. fond forestier - alte categorii de folosinţă (M, N, P, V, R, A, a, c, ..) : 75,59 ha.

Notă : nu s-a inclus suprafaţa de pădure de 9,00 ha aferentă zăcămîntului SC CARIERA MERI SRL, identificată în fond forestier ca fiind u.a. nr. 63 A% şi 64 A% / UP Obștea de pădure Porceni Pleșa / ediţia 2013, motivaţia fiind încetarea regimului de arie protejată de tip parc naţional conform OM MMSC 3993 / 2012;

Suprafeţele de fond forestier sunt reprezentate de următoarele unităţi amenajistice :

  1. Obştea Bumbeşti : u.a. 1 A – 81 şi 119 – 125 / UP I Bumbeşti / ediţia 2013;
  2. Obştea de pădure Porceni –Pleşa : u.a. 11-20 E; 21 A,B; 22 A; 23,24; 25-35 N; 43 A – 44 V; 54 A –62 N – 63 A%, N1, N2 - 64 A%, B; 64 N, 65 A, B ; 66 – 77 D; 78 A – 79 B; 80 A – 81 D; 82 A,B; 84 A- C; 85 – 86 C; 87 A; 88 A; 88 C – 90 C; 91 B, C, D; 92 A – 93 A% / UP Obștea de pădure Porceni Pleșa / ediţia 2013;
  3. Statul Român prin OS Runcu / DS Gorj : u.a. 36-42 B; 45 A- 53 N;90 N; 91 A; 91 N; 93 A% - 107 A%, B%, C%, E; 108%; 109 A% - 122 % - 123% - 127% - 128% - 129 – 133 C; 136 A – 137 B; 140 A – 142 B / UP II Sîmbotin Bratcu / ediţia 2013.
  4. Statul Român prin OS Lupeni şi OS Petroşani / DS Hunedoara : u.a. 1;3;11 A%, B, C, D%, E, N; 12 A%, B%, C%, D / UP I Straja / ediţia 2011 şi 3 A%, B%; 4 – 5 / UP VII Polatişte / ediţia 2011;
  5. Composesorat Iscroni : u.a. 4,6,7 / UP II Straja / ediţia 2003;
  6. Unităţi de cult (Mănăstirile Lainici): u.a 88 B / Amenajamentul pădurii proprietate privată – Mănăstirea Lainici, UP III Bratcu / ediția 2002.
  7. Proprietari persoane fizice : u.a. 48 A%, 107 A%, B%, C%, D; 108 %; 109 A%; 122 %; 123%; 127%; 128%; 134%; 135%; 138%; 139% / Chifu Radu / UP III Bratcu – OS Bumbești Jiu, DS Gorj / ediţia 2003; 1; 3 A%, B% / UP VII Polatişte, OS Petroșani, DS Hunedoara / ediţia 2003; 11 A%, D%; 12 A%, B%, C%; 14 B / UP II Straja, OS Lupeni, DS Hunedoara / ediţia 2003.

În elaborarea prezentului plan de management, s-au actualizat suprafeţele silvice şi numerotarea parcelelor şi subparcelelor silvice (corespondenţă cu cele din amenajamentul din 2003), conform ultimelor ediţii de amenajament silvic aparţinătoare proprietarilor de suprafeţe de fond forestier, enunţaţi mai sus.

  1. B.Zona de conservare durabilă (ZCD) 1.819,64 ha, nu se include în zonele cu protecţie integrală, strictă sau de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi face trecerea între zonele cu protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă.

Zona se compune din :

1. suprafaţa determinată a luciului de apă şi a albiei minore a rîului Jiu (72,66 ha). Notă : aici se includ şi cursurile de apă secundare (pîraie de munte : Chitu, Bratcu, Dumitra, Polatişte, etc), a căror suprafaţă nu a putut fi determinată de sine stătător, din lipsa datelor;

2. poieni şi goluri de munte (1.044,80 ha);

3. enclave fond forestier cu folosinţă de pajişti, păşuni (130,45 ha);

4. fond forestier - păduri (480,60 ha);

5. fond forestier - alte categorii de folosinţă din (9,73 ha - M, N, P, V, R, A, a, c, ..);

6. alte categorii de vegetaţie în afara fondului forestier cuprinse în zona mal Jiu şi alte categorii de terenuri deja cuprinse în zonări (ex. mici poieni, alte terenuri cu vegetaţie forestieră în afara fondului forestier) : 81,40 ha.

Suprafeţele de pădure sunt reprezentate de următoarele unităţi amenajistice :

  1. Obştea de pădure Porceni –Pleşa : u.a. 163 A – 172 E; 20 P,R; 21 M,P,R; 22 M; 65a,c, M, P; 84 M/ UP Obștea de pădure Porceni - Pleșa / ediţia 2013;
  2. Statul Român prin OS Lupeni / DS Hunedoara : u.a. 12 R; 14 R1/ UP I Straja / ediţia 2011;
  3. Unităţi de cult (Mănăstirile Lainici, Locurele, Vişina) : u.a. 77 E; 79 C; 81 E; 83; 84 D,E,F; G, 86 D, E; 87 B - H; / Amenajamentul pădurii proprietate privată – Mănăstirea Lainici, Mănăstirea Locrele, mănăstirea Vișina / UP III Bratcu / ediţia 2002;

În elaborarea prezentului plan de management, s-au actualizat suprafeţele silvice şi numerotarea parcelelor şi subparcelelor silvice (corespondenţă cu cele din amenajamentul din 2003), conform ultimelor ediţii de amenajament silvic aparţinătoare proprietarilor de suprafeţe de fond forestier, enunţaţi mai sus.

  1. C.Zona de dezvoltare durabilă (ZDD) 167,51 ha, este formată din acele suprafeţe în care se permit activităţi de investiţii / dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.

Zona se compune din :

  1. suprafaţa determinată în sistem GIS a drumului naţional DN 66 Bumbeşti Jiu – Petroşani : 38,59 ha;
  2. poieni şi goluri de munte : 0,16 ha (0,10 ha prevăzute pentru amenajarea a maxim trei stîne şi locuri de odihnă noi în golurile de munte de către comunităţile locale ce deţin astfel de proprietăţi precum şi 0,06 ha aparţinînd Schitului „Ioan Botezătorul”, zona Trîntor şi reprezentînd zonă afectată de construcţii);
  3. fond forestier - drumuri auto forestiere (23,51 ha), reprezentate de u.a. 127D% (50%) / UP VII Polatişte / ediţia 2011; 143D – 148D / UP II Sîmbotin Bratcu / ediţia 2013 şi 82D, 83D / UP IV Valea Sadului / OS Novaci, DS Gorj / ediţia 2013;
  4. enclave fond forestier cu folosinţă de pajişti, păşuni : 6,20 ha, ce se compun din terenuri cultivate, terenuri curs – construcţii, livezi, etc., din jurul aşezărilor izolate de tip ”conace”, din zona „plaiurilor”– așa cum este prezentată în anexa 4- Situaţie interogare Bază de Date privind permanenţa membrilor comunităţii din PNDJ. Suprafaţa este localizată în jurul anexelor agricole existente ale proprietarilor care manifestă interes pentru continuarea activităţilor agricole tradiţionale şi care astfel au permanenţă în zonele izolate. Sunt permise construcţiile pentru menţinerea de exploataţii agricole de subzistenţă, după caz. Construcţiile civile (case de locuit, pensiuni, case de vacanţă, etc.) sunt interzise;
    1. suprafeţe scoase din circuit pentru amenajarea hidroenergetică a rîului Jiu : 5,86 ha conform amenajamentelor silvice, ediţiile 2003, 2012, 2013. Suprafeţele se află în zonele Luncani (drumuri de acces şi conductă, fără CHE – situată în ZDD), zona Bratcu (zonă şantier – fereastră atac, staţie betoane, baraj), zona Valea Rea (zonă şantier – fereastră atac), zona Cerbănaşu Dumitra (zonă şantier, drumuri acces, CHE, zonă conductă), zona Ploştina Murgilor (zonă fereastră atac);
    2. suprafeţe aferente zonei tehnologice a SC CARIERA MERI SRL (5,20 ha) din care s-a scăzut suprafaţa u.a. 21 M / UP Obștea de pădure Porceni Pleșa– zonă dinamitieră (0,30 ha);
    3. alte suprafeţe: 58,77 ha, reprezentate de : aşezări omeneşti din zone de intravilan (de-a lungul Jiului), unităţi de cult cu anexe (Mănăstirea Vişina, Mănăstirea Lainici, Schit Locurele, Schit Poiana Pustincului);
    4. Suprafaţă zonei CFR, determinată în GIS – conform cadastru CFR, dar acceptată în cotă parte : 29,52 ha. Acceptarea se datorează faptului că această suprafaţă, deşi a fost expropiată la construirea căii ferate, pe întreaga drumuire, în realitate nu s-a ţinut cont şi a fost retrocedată către foştii proprietari sau nu a fost înscrisă în hărţile PUG ale localităţii Bumbeşti Jiu pentru a fi corectată destinaţia terenului. Pînă la reglementarea eventualelor litigii, RNP APNDJ consideră că obiectivele de management au prioritate şi astfel, suprafeţele suprapuse (CFR – pădure, CFR – agricol – poieni) rămîn în destinaţiile şi în zonările mai restrictive (ZCD – poieni şi ZPI - pădure).

Notă :

  1. nu s-a inclus suprafaţa de 8,60 ha aferentă zăcămîntului în curs de exploatare al SC CARIERA MERI SRL, motivaţia fiind încetarea regimului de arie protejată de tip parc naţional conform OM MMSC 3993 / 2012;
  2. nu s-a efectuat determinarea suprafeţei căilor de deplasare de pămînt (cunoscute sub denumirea de „drumuri de plai”) care astfel, se identifică cu destinaţia generală a terenurilor din care provin – poieni, goluri de munte. Mangementul acestora nu este o prioritate în această versiune de plan de management din cauza presiunilor scăzute pe care le determină.

Precizăm că pentru managementul sitului ROSCI0063 Defileul Jiului, nu este realizată o zonare asemnătoare celei pentru aria protejată de tip parc naţional. Totuşi, ţinînd cont de faptul că suprapunerea între sit şi parc este de cca. 99%, considerăm că şi pentru sit sunt realizate reglementări. De asemenea, în zonele în care sit-ul nu se suprapune peste parcul naţional, fie sunt realizate reglementări generele provenite din legislaţia specifică, fie sunt altele, impuse prin acest plan de management.

Cu ocazia aprobării noilor amenajamente silvice, la expirarea perioadei de aplicabilitate, s-au ajustat suprafeţele de fond forestier care au fost reamenajate pînă la data întocmirii prezentului plan, prin preluarea parcelarului nou determinat in sistem GIS (aferent suprafeţelor pentru care s-a întocmit amenajament silvic) iar pentru limitele aflate în afara suprafeţelor silvice, s-au făcut determinări cu aparatura GPS din dotare, urmîndu-se descrierea narativă, după caz . Menţionăm că NU s-a putut realiza o asamblare a hărţilor silvice în format GIS conform transmiterilor acestora de la fiecare proprietar care a realizat amenajarea, întrucît aceste hărţi nu au fost verificate de fiecare elaborator şi verificator din partea celor în drept de aprobare, din perspectiva continuităţii. Astfel prin încărcarea hărţilor în format GIS pentru aceşti proprietari, se constată decalaje sau suprapuneri (de limite, borne, u.a., etc.) dar şi trasări ale limitelor u.a. total incorecte faţă de realitatea terenului sau raportate la alte destinaţii de folosinţă (ex. CFR, proprietăţi, etc). Tocmai de aceea, în realizarea hărţilor generale – nu în format GIS, s-a utilizat harta generală din 2003, realizată de un singur elaborator şi anume ICAS Piteşti. Informaţiile scriptice (suprafeţe, notaţii ua-uri, altele asemenea) au fost preluate din documentaţiile elaboratorilor de amenjamanete silvice, individual, pentru fiecare proprietar.

Totodată, descrierea narativă a fost ajustată în partea de SV, după confluneţa Jiului cu pr. Sadu, pînă la limita sudică, prin considerarea limitei PNDJ ca fiind reprezentată de malul Jiului, dreapta tehnică, iar nu talvegul acestuia, întrucît nu se poate realiza un management al unei resurse (apa rîului Jiu) doar din talveg spre malul din dreapta tehnică. De altfel, se continuă pe acelaşi principiu ca şi în limita de NV.

 

 

 

 

 

Tabelul nr. 5 Diferenţele şi corespondenţa între zonele interioare ale PNDJ

Denumire zonare

PNDJ – HG

1581 / 2005

ha

PNDJ – PM

ha

Situl Natura 2000 ROSCI 0063 Defileul Jiului   / OM 1964 / 2007; 2387 / 2011

Suprafaţa totală HG / PM / OM 11.127,00 10.940,91 10.914,42 (PM) / 10.946,00 (conform OM 1964 / 2007; 2387 / 2011)
Zona de conservare specială conform HG / zona de protecţie integrală conform PM 9.000,00 8.953,76 nu se aplică
Zona de conservare durabilă conform PM nu se aplică 1.819,64 nu se aplică
Zona de dezvoltare durabilă conform PM nu se aplică 167,51 nu se aplică

 

 

Notă:

HG – conform Hotărârii Guvernului nr. 1851/2005

PM – conform Planului de management elaborat

OM – Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964 / 2007 cu modificările şi completările ulterioare (OM 2387 / 2011)

 

În scopul evidențierii categoriilor de terenuri din parcul național și a încadrării acestora în zonarea propusă prin actualul plan, precum și pentru a evidenția diferențele suprafețelor între cele determinate în actualul plan de management și cele înscrise în studiul de fundamentare care a stat la baza emiterii HG 1581 / 2005, a fost întocmită anexa nr. 5 - Situația suprafețelor și încadrarea acestora în zonarea PNDJ pe categori de folosință și respectiv anexa nr. 6 - Situația comparativă între planul de management și HG 1581/2005 a suprafețelor și încadrării pe zonare a acestora pe categori de folosință. De asemenea, pentru o mai bună înțelegere a compunerii suprafețelor pe categorii de folosință / destinație în raport cu înscrierea acestora într-o anumită zonare a parcului național conform obiectivelor de management, s-au întocmit anexele nr. 7 - Situația enclavelor din PNDJ / ROSCI0063 Defileul Jiului , nr. 8 - Situația drumurilor auto forestiere din PNDJ / ROSCI0063 Defileul Jiului și nr. 9 - Situația unităților amenajistice și încadrarea acestora în zonarea PNDJ / ROSCI0063 Defileul Jiului.

Reglementarea activităţilor / planurilor / programelor / proiectelor pe suprafaţa PNDJ şi a sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului este realizată prin Regulamentul Parcului Naţional Defileul Jiului. În anexa nr.31 se prezintă detaliat procedura de avizarea a solicitărilor pentru desfășurarea de activităţi / planuri/ programe / proiecte pe suprafaţa PNDJ respectiv a sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului.

 

Tabelul nr.6 Reglementarea activităţilor în funcţie de zonarea interioară a PNDJ

 

 

Se permit ... Zona de protecţie integrală (ZPI) Zona de conservare durabilă (ZCD) Zona de dezvoltare durabilă(ZDD)
Activităţi ştiinţifice şi educative da da da
Activitaţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii da da da
Activităţi de utilizare raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia         naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente. da da da
Activităţi de localizare şi stingere operativă a incendiilor da da da
Intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific nu da da
Intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor da da da
Acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor da da da
Acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori şi acţiunile de monitorizare a acestora. da da da
Acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor da da da
Activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor nu da da
Activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de către persoanele fizice sau juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate. nu da da
Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală, în restul zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor : tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite si cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricţii impuse de planurile de management al parcurilor şi de ghidurile de gospodărire a pădurilor în arii protejate. nu da da
Activităţi de vânătoare nu Nu nu
Activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor Nu Nu da
Activităţi de pescuit sportiv şi piscicultura nu Nu, cu excepţia pescuitului sportiv * - corelare cu art. 19 şi 20 Da
Activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă această posibilitate este prevăzută în planul de management al parcului. nu Nu nu
Activităţi de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare. Împăduriri. nu Nu da
Tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite si cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. Se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euramerican nu Nu da
Activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură ecologică nu nu da
Activităţi culturale şi sociale efectuate de comunităţile locale (sărbători locale, religioase, bâlciuri, festivaluri, etc.) nu da Da
Activităţi de recreere, sportive, culturale, cu grupuri organizate, realizate de către persoane juridice Nu Da Da
Activităţi economice cu impact redus (comerţ, cazare, ecoturism, meşteşuguri, producţie tradiţională conexă ecoturismului, …) Nu Da Da
Activităţi tradiţionale de utilizare a resurselor regenerabile (apă, lemn, fîneaţă, etc.), prin introducerea de tehnologii cu impact redus. nu da Da
Activităţi de construcţii / investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate. Nu, cu excepţia celor care deservesc administrarea parcului, cercetarea ştiinţifică, asigurarea siguranţei naţionale sau prevenire calamităţi. Sunt permise refacerile sau întreţinerile construcţiilor existente, fără extindere, conform legislaţiei în vigoare. De asemenea, sunt permise lucrările de menţinere în stare de funcţionare a infrastructurii de transport public şi a celei de furnizare a utilităţilor publice existente. Nu, cu excepţia celor care deservesc administrarea parcului, cercetarea ştiinţifică, asigurarea siguranţei naţionale sau prevenire calamităţi. Sunt permise refacerile sau întreţinerile construcţiilor existente, fără extindere, conform legislaţiei în vigoare. De asemenea, sunt permise lucrările de menţinere în stare de funcţionare a infrastructurii de transport public şi a celei de furnizare a utilităţilor publice existente.

Da. În zona „conacelor” – Plai Bumbeşti, sunt permise construcţiile pentru menţinerea de exploataţii agricole de subzistenţă, după caz. Construcţiile civile (case de locuit, pensiuni, case de vacanţă, etc.) sunt interzise.

 

Anexa nr. 10 Harta zonării interioare a Parcului Naţional Defileul Jiului

 

 

2.2 Administrarea Parcului Naţional Defileul Jiului

 

 

2.2.1 Capacitatea administrativă

 

 

Resurse umane

 

Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului R.A. este unitate cu personalitate juridică a RNP ROMSILVA R.A., conform HG 229 / 2009 de organizare a RNP ROMSILVA, cu modificările şi completările ulterioare şi funcţionează în baza contractului de administrare încheiat cu Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA R.A. Structura de personal a Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA - Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului este prezentată în figura 1. În tabelul 7 sunt prezentate atribuțiile principale ale personalului ariei protejate, în tabelul 8 și 9 sunt prezentate infrastructura, echipamentul și resursele cartografice.

 

 
 
 
 organigrama
 

 

 

 


 

 

                                                                                                                                               

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                       

 

 


Tabelul nr. 7 Atribuţiile principale ale personalului ariei protejate

Director Planifică, coordonează şi verifică implementarea tuturor activităţilor din cadrul planului de management.
Contabil şef Elaborează, planifică, urmăreşte situaţia financiară a administraţiei.

Specialist în domeniul

educației ecologice

Planifică, coordonează și implementează acțiunile pentru creșterea gradului de informare a populație și obținerea sprijinului acesteia în efortul de conservare a naturiii pe zona parcului, organizează activităţi educativ-ecologice, organizează acțiuni de promovarea a ariei protejate colaborând cu mass-media.
Şef pază Planifică şi coordonează acţiuni de supraveghere şi control, aplicarea legislaţiei de mediu şi arii protejate pe teritoriul PNDJ. Planifică, urmăreşte şi răspunde pentru activitatea rangerilor.

Specialist în științele vieții

 

Administrează aspectele privind inventarul, starea și tendințele statutului de conservare, propunând măsuri specifice, fezabile și optime sub aspectul cost-beneficiu, pentru îmbunătățirea statutului de conservare a valorilor parcului.
Specialist în domeniul tehnologiei informaţiei Responsabil pentru crearea, actualizarea şi gestionarea informaţiilor digitale, a bazelor de date, actualizarea permanentă a paginii web și de socializarea a ariei protejate. Menținerea în bune condiții de funcționare a tehnicii de calcul.
5 Rangeri Acţiuni de supraveghere şi control, aplicarea legislaţiei de mediu şi arii protejate pe teritoriul PNDJ.

 

Tabelul nr. 8 Infrastructură şi echipament

Locaţia Categoria de personal Facilităţi/Echipamente disponibile
Sediu Bumbeşti – Jiu, strada Zorilor nr. 6 Personal RNP APNDJ 1 Autoturism, 1 ATV, 6 desktop PC, 4 laptop, internet, telefon, fax., plotter, 2 scanner, 5 imprimante, 2 camere foto
Cabana Meri * 2 spaţii de cazare, echipament biologie
Sediu Direcţia silvică Gorj Personal RNP APNDJ 2 birouri cu echipamente specifice, 1 autoturism
În teren Rangeri 1 autoturism, 1 ATV, gps, staţii emisie-recepţie, camere foto-video

 

Tabelul nr. 9 Resurse cartografice

Resurse cartografice Scară / Rezoluţie
Hartă silvică generală 1 : 100 000
Hărţi silvice pentru unităţi de producţie 1 : 20 000
Imagini satelitare 12 m rezoluţie
Ortofotoplanuri 5 m rezoluţie
Sistemul GIS în dezvoltare

 

 

2.2.2 Cercetare şi mijloace de cercetare

 

Cercetări punctuale efectuate în ultimul secol au atras atenţia asupra valorii peisagistice şi a biodiversităţii a acestui teritoriu. Acestea au fost aprofundate prin cele şase campanii de amenajare a pădurilor din intervalul 1950-2010 când au fost identificate pădurile virgine locale.

O cercetare amplă care a dus la constituirea Parcului Naţional Defileul Jiului, s-a derulat în doua etape, 1995 şi 2004, ultima este rezultatul unei colaborări multidisciplinare între institutele de cercetare reprezentative din ţara cu participarea unei echipe de cercetători germani.

Ulterior declarării zonei ca parc naţional şi înfiinţarea RNP APNDJ, s-a procedat la completarea inventarului de specii, efectuarea de studii cu referire la starea de conservarea a speciilor de amfibieni, reptile şi lepidoptere, prin contracte de voluntariat sau în cadrul etapelor de realizare a lucrărilor de licienţă / dizertaţie sub îndrumarea cadrelor universitare de specialitate din universităţi precum: Universitatea de Ştiinţe ale Naturii Oradea şi Universitatea ''Ovidius'' din Constanţa.

Rezultatele acestor lucrări au determinat desemnarea teritoriului şi ca SCI.

Prin proiectele finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu - Axa 4 "Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii" , care s-a desfăşurat în perioada 2010-2013, s-a urmărit atingerea următoarelor obiective:

  • Inventarierea şi cartarea unor specii de flora şi fauna protejate la nivel naţional şi european.
  • Întocmirea de studii în detaliu, însoţite de hărţi, privind starea actuală, distribuţia şi evoluţia în timp şi spaţiu a speciilor prioritare şi ameninţate şi a habitatelor din parc.
  • Crearea unei baze de date şi a unui program de monitorizare a speciilor cheie şi a habitatelor de interes comunitar.
  • Îmbunătăţirea infrastructurii de administrare (construirea unui centru de vizitare în localitatea Bumbeşti-Jiu, instruirea personalului de teren)

Studiile realizate pentru inventarierea şi cartarea habitatelor şi speciilor, care au stat la baza elaborării Planului de Management sunt prezentate în tabelul 10:

 

 

 

 

 

 

 

 

Tabelul nr. 10 Studii ce au stau la baza elaborării prezentului Plan de Management

 

Denumirea lucrării Colectivul de colaborare Perioda de cercetare
Studiu privind constituirea Parcului Naţional Defileul Jiului Dr.ing. Cr. D Stoiculescu şi colaboratorii 2004
Completarea inventarului şi cartarea habitatelor din Parcul Naţional Defileul Jiului Dr.ing. Bogdan Candrea şi colaboratorii 2010-2013
Completarea inventarului şi cartarea speciilor de nevertebrate din Parcul Naţional Defileul Jiului Dr. Marius Skolka şi colaboratorii 2010-2013
Completarea inventarului şi cartarea speciilor de amfibieni şi reptile din Parcul Naţional Defileul Jiului Dr. Dan Cogălniceanu şi colaboratorii 2010-2013
Completarea inventarului şi cartarea speciilor de păsări din Parcul Naţional Defileul Jiului Drd. Gabriel Bănică şi colaboratorii 2010-2013
Completarea inventarului şi cartarea speciilor de mamifere din Parcul Naţional Defileul Jiului Dr. Laurentiu Rozylowicz şi colaboratorii 2010-2013
Evaluarea stării de conservare şi elaborarea planului de monitoring pentru speciile Natura 2000 în Parcul Naţional Defileul Jiului Expert mamifere, Radu Moţ şi colaboratorii                                   Expert ihtiofaună, Călin Cengher şi colaboratorii                                                                                                 2012-2014

 

 

 

2.2.3 Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Defileul Jiului

 

La propunerea Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA - Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului, cu avizul Academiei Române, componenţa Consiliului Ştiinţific al PNDJ se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

 

 

 

  1. 2.2.4Consiliul Consultativ de Administrare al Parcului Naţional Defileul Jiului

           

Comunităţile locale şi factorii afectaţi sau interesaţi în aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi dezvoltare durabilă, prin reprezentanţii acestora, alcătuiesc Consiliul Consultativ de Administrare, care se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Precizăm că, din înţelegerea prevederilor OUG 57 / 2007, aprobată prin Legea 49 / 2011, cu completările ulterioare, art. 19, ambele consilii constituite se implică, sunt interesate și îndrumă structura de administrare a ariei protejate în aplicarea măsurilor de protecție, în conservarea și dezvoltarea durabilă a zonei.

 

 

2.3 Condiţiile fizice

 

2.3.1 Geologia

 

Condiţii geologice / geomorfologice

 

Teritoriul Parcului Naţional Defileul Jiului se caracterizează printr-o diversitate extrem de mare sub raportul vârstei şi distribuţiei spaţiale a substraturilor litologice. Astfel, în jumătatea de nord predomină substraturi paleozoice de vârstă precambriană cuarţite, paragnaise şi cuarţite feldspatice cu biolit, gnaise amfibolice, calcare cristaline - specifice Munţilor Sapa, Reciu, Argele, Pietriceaua, Pietrele Albe, amfibolite şi gnaise amfibolice-paragnaise străpunse de formaţiuni mezozoice de vârstă jurasică, situate în zona mediană a bazinului Bratcu, calcare de cele mai variate categorii, de la cele bioclasice la cele grezoase continuate atât la est, în zona centrală a UP IV Chitu, cât şi spre sud-vest, tot în bazinul pârâului Bratcu reprezentate prin metapelite, şisturi cu cloritid, şisturi sericitoase, calcare şi metapsefite grafitoase.

În jumătatea sudică predomină rocile magmatice, cu următoarele particularităţi: în partea de nord, a acestei jumătăţi, predomină substraturi relativ mai omogene de vârstă mezozoic-paleozoică reprezentate prin granitoide laminate, cu unele intarsii de vârstă kersonian-bessarabiană, dispuse haotic şi chiar de vârstă paleozoică microdiorite şi microgranodiorite porfirice, precum şi granitoide. Partea de sud a jumătăţii sudice, este constituită mai ales din substraturi paleozoice granite, granitoide, diorite cuarţifere cu intarsii de microdiorite şi microgranodiorite porfirice, cu enclave de vârstă kersonian-bessarabiană pietrişuri şi jurasică gresii cuarţo-feldspatice, silicate, argile şi conglomerate, metapsamite, şisturi grafitoase cu cloritoid, pirofilite, antracit. La această amplă diversitate mineralogică se mai adaugă depozitele halocene reprezentate prin aluviuni actuale şi subactuale din lunca Jiului şi al sectorului inferior al Pârâului Chitu.

Sub raport geomorfologic, teritoriul parcului este amplasat în vestul Carpaţilor Meridionali, pe versantul estic al al Munţilor Vâlcan şi pe versantul vestic al Munţilor Parâng, despărţiţi de Defileul Jiului. Altitudinile extreme variază între 295 m, în lunca Jiului din extremitatea sudică şi 1.621 m, cota Pasului Vulcan din extremitatea vestică. Altitudinea medie este 959 m. Unitatea de relief predominantă este versantul. Configuraţia acestuia este este ondulată şi frământată. Expoziţia generală este sudică.

Anexa nr.11 Harta geologică a Parcului Național Defileul Jiului / ROSCI0063 Defileul Jiului

 

2.3.2 Clima

 

         Caracteristici generale

 

Clima, ca sistem definit de media multianuală a valorilor elementelor meteorologice - temperatură, precipitaţii, nebulozitate, presiune atmosferică, vânt - într-o anumită regiune, este condiţionată de repartiţia radiaţiei solare, de circulaţia maselor de aer şi de mai mulţi factori fizico-geografici şi economico-geografici, constituind unul dintre componenţii principali ai mediului geografic, care impune un sistem de legături complexe ce asigură schimburile principale de materie şi energie, condiţionând evoluţia şi specificul peisajelor regionale şi locale.

Întrucât pe raza teritoriului cercetat nu se află staţii meteorologice necesare caracterizării climei, au fost folosite datele de la staţiile meteorologice din împrejurimi, Staţiile meteorologice Petroşani şi Tg-Jiu.

Datele folosite la întocmirea studiului de constituire a parcului naţional au permis diferenţierea pe teritoriul parcului a două zone climatice. Conform clasificaţiei Koppen, acestea corespund:

a) Climatului C.f.b.x., în zona altitudinală sub 700 m: climat temperat ploios, cu precipitaţii în tot cursul anului, cu temperatura în luna cu cea mai caldă, sub 22° C, cu maximul pluviometric la finele primăverii spre-începutul verii.

b) Climatul D.f.c.k., în zona cu altitudini peste 700 m: climat boreal ploios, cu ierni reci D, cu precipitaţii în tot cursul anului f, cu temperatura peste 10° C, dar niciodată mai mare decât 18° C în 1 - 4 luni pe an c, precipitaţiile cu un maxim în iunie însumează anual 700 - 1.200 mm.

De importanţă deosebită, şi necesar de luat în considerare în aprecierea poluării atmosferice, este regimul eolian. Astfel, direcţia şi frecvenţa medie multianuală a vânturilor predomină, la staţia meteo Tg. Jiu, din nord 14 % canalizate pe Valea Jiului iar, la staţia meteo Parâng, din SE 16,8 %, S 15,4 %, NV 14 %. Pe culmile înalte ale munţilor predomină vânturile din sectorul vestic.

 

Etaje climatice

 

Clima este etajată pe verticală, urmând treptele de relief, cu diferenţe şi chiar inversiuni de climat de la un versant la altul.

a) Etajul fagului este caracterizat prin precipitaţii cuprinse între 600 şi 900 mm / an, ajungând chiar la 1000 mm / an, o umiditate cuprinsă între 68 şi 70 %, temperaturi medii anuale cuprinse între 6 şi 9oC.

b) Etajul molidului este caracterizat prin precipitaţii cuprinse între 700 şi 900 mm / an, o umiditate cuprinsă între 67 şi 70 % şi scade odată cu creşterea altitudinii, temperaturi medii anuale cuprinse între 2 şi 5oC şi prin predominanţa vânturilor cu direcţie NV-SE.

c) Etajul subalpin este caracterizat prin precipitaţii mai mari de 900 mm / an, temperaturi medii anuale cuprinse între 1 şi 2oC, o perioadă lungă în care zăpada rămâne netopită şi o perioadă scurtă de vegetaţie a plantelor.

 

 

 

2.3.3 Hidrologia

 

Reţeaua hidrologică este formată din sectorul de circa 33 km al Jiului între confluenţa Jiului de Est cu Jiul de Vest şi confluenţa cu Pârâul Sadu, spre care converg toate pâraiele aferente şi anume: Leurzoaia, Runcu, Alunu, Bratcu, Repede, Tarniţa, Popii, Cerbănaşu Mare, Cerbănaşu Mic, Dumitra, Murga Mare, Murga Mică, Ploştina Murgilor, Strâmbuţa şi Liliacului pe versantul vestic şi Trântor, Ursului, Chitu, Cerbului, Alb, Ciobănaşului şi sectorul inferior al Polatiştei pe versantul estic. La acestea se adaugă alţi afluenţi mai mici şi aflunenţii secundari ai pâraielor amintite. În total reţeaua hidrologică depăşeşte larg lungimea de 300 km. Majoritatea pâraielor mari au debit permanent, dar cu fluctuaţii sezoniere notabile.

Jiul este afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu aceasta la 692 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră.

Se formează prin unirea a doi afluenţi principali: Jiul de Vest ce izvorăşte din Munţii Retezat şi Jiul de Est ce izvorăşte din versantul sudic al munţilor Şureanu, la altitudini în jur de 1500 m. În defileul Surduc - Lainici, Jiul are o cădere de 165 m pe o distanţă de 18 km, rezultând o pantă medie de 9,1 ‰.

În acest sector, cu altitudini extreme de 545 m, la Livezeni şi 295, la Sadu, râul Jiu are o cădere de 250 m, cu o pantă medie de 8,3 ‰.

Valorile medii multianuale ale debitului râului Jiu sunt înregistrate cu 10 mc / s la Iscroni şi 21,6 mc / s la Bumbeşti Jiu .

Faţă de debitul mediu multianual al Jiului debitul maxim este de 21 ori mai mare iar debitul minim de 6 ori mai mic. Valorile medii multianuale ale debitului principalilor afluenţi sunt: Polatiştea - 1,50 m3 / s, Strâmbuţa - 0, 69 m3 / s şi aportul de bazin necontrolat între Sadu şi Livezeni -1,21 m3 / s . Debitele solide multianuale înregistrate la Livezeni se compun din aluviuni târâte - 13,82 kg / s şi aluviuni în suspensie - 1,025 kg / rrp . Clasa generală de calitate a apei Jiului este I, în amonte de confluenţa cu Pârâul Sadu, conform elementelor şi standardelor de calitate fizico - chimice în apă şi a datelor înregistrate de Direcţia Apelor Jiu Craiova- Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj.

Luându-se în considerare presiunile antropice asupra râului Jiu, s-au identificat următoareale surse de poluare:

  1. ape menajere ale aglomerărilor umane Uricani, Lupeni, Aninoasa, Vulcan, Petroşani, Petrila, Lainici;
  2. ape tehnologice industriale provenite de la exploatările miniere Uricani, Vulcan, Lupeni, Paroşeni şi Lonea, uzina de preparare Coroieşti, Cariera Meri, conform Planului de management al bazinului hidrografic Jiu, şantierele S.C. Hidroconstrucţia S.A., şi agenţii economici, identificate ca surse de poluare în urma evaluării din teren.
  3. diverse deşeuri ale aglomerărilor umane menţionate mai sus şi abandonări punctiforme de-a lungul DN 66;

Anexa nr.12 Harta bazinelor hidrografice din Parcul Național Defileul Jiului/ROSCI0063 Defileul Jiului

 

 

2.3.4 Pedologia

 

 

Aspecte pedologice

Ca urmare a complexităţii substratului litologic, în cuprinsul parcului se constată un mozaic de soluri reprezentat prin nouă unităţi edafice, grupate în cinci tipuri de sol şi patru clase de soluri. Dispunerea geografică a acestora este neuniformă mozaicată iar suprafaţa ocupată variabilă. Cele mai bine reprezentate sunt clasa cambisolurilor, cu suprafaţa totală de 4.749 ha sau 53 %, alcătuită din patru tipuri de sol: brun eumezobazic, tipic - 1.700 ha şi litic - 513 ha; brun acid, tipic - 2.112 ha, litic - 424 ha şi clasa de soluri neevoluate, cu suprafaţa totală de 4.008 ha sau 45 %, formată din două tipuri de sol, litosol - 4.006 ha şi soluri aluviale – 2 ha. Cele mai slab reprezentate sunt clasa argiluvisolurilor, care acoperă 110 ha sau 1 %, constituită tot din două tipuri de sol, brun luvic, tipic - 19 ha şi litic - 91 ha, şi clasa de spodosoluri, redusă la 23 ha, sub 1 %, cu un singur tip de sol, brun feriiluvial tipic.

Anexa nr.13 Harta solurilor din Parcul Național Defileul Jiului/ROSCI0063 Defileul Jiului

Anexa nr.14 Harta curbelor de nivel din Parcul Național Defileul Jiului/ROSCI0063 Defileul Jiului

 

 

 

2.4. Biodiversitatea

 

2.4.1 Flora

 

În urma cercetărilor sistematice efectuate în premieră naţională în studiul de fundamentare al Parcului Naţional Defileul Jiului, în 46 suprafeţe de studiu au fost identificate 701 specii de floră din care 639 specii de plante superioare (cormofite), 49 specii de fungi şi 13 specii de licheni.

Ulterior, prin studiile realizate de administraţie, finanţate prin Programul Sectorial de Mediu- Axa 4 şi cofinanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională evidenţiază inventarul floristic ce cuprinde un număr de 958 specii de floră, incluzând 405 de genuri şi 100 de familii.

Numărul de specii identificate până în prezent, menţionate în studiu, reprezintă aproximativ 25% din totalul speciilor cunoscute în flora ţării noastre (3868 specii după Ciocârlan, 2000). Familiile cele mai bine reprezentate sunt: Asteraceae (126 sp.), Poaceae (78 sp.), Fabaceae (55 sp.), Rosaceae (50 sp.), Lamiaceae (49 sp.), Caryophyllaceae (41 sp.), Scrophulariaceae (41 sp.), Brassicaceae (36 sp.), Apiaceae (35 sp.), Ranunculaceae (30 sp.). În ansamblul lor aceste familii alcătuiesc fondul de bază din conspectul floristic al teritoriului cercetat, reprezentând 54% din totalul speciilor identificate.

Atât „Studiul de fundamentare al Parcului Naţional Defileul Jiului” cât şi studiile recente evidenţiază faptul că zona adăposteşte specii importante de floră de interes naţional şi european şi totodată specii endemice.

Pentru o bună gospodărire a capitalului natural şi adaptare a planului de management la particularităţile zonei, s-a realizat o evaluare a categoriei de periclitare a speciilor la nivelul PNDJ. Această abordare face posibilă identificarea acelor specii care necesită cu prioritate aplicarea unor măsuri sau acţiuni de conservare. Astfel, unele specii vulnerabile la nivel naţional sau european pot fi într-o stare de conservare mai puţin favorabilă pe teritoriul parcului, ceea ce poate impune o atenţie sporită pentru o protecţie eficientă. Este important de menţionat faptul că următoarele specii: Astragalus depressu, Laserpitium archangelica, Thymus jankae, Cephalaria laevigata, Aristolochia lutea, Drosera rotundifolia nu se regăsesc în literatura de specilaitate ca fiind semnalate în zona PNDJ respectiv Campanula serrata în formularul standard al sitului ROSCI0063 Defileul Jiului , în schimb acestea au fost identificate prin studiile realizate în cadrul proiectelor .

Anexa nr.15 - Specii de floră din Parcul Național Defileul Jiului/ROSCI0063 Defileul Jiului protejate la nivel național și comunitar

 

 

2.4.1.1 Vegetaţie şi habitate

 

Teritoriul parcului include o amplitudine altitudinală de 1.326 m, respectiv între 295 m şi 1.621 m. Deasupra, şi dezvoltat pe seama acestora, prin despădurire, pe o diferenţă hipsometrică de 171-271 m, se extind pajiştile montane ale Munţilor Reciu la 1.432 m, din Parâng şi Chenia Dumitrei la 1.520 m, cu cota maximă în Pasul Vulcan la 1.621 m, din Munţii Vâlcan.

În valea adâncă şi sinuoasă a Jiului converg versanţi împăduriţi abrupţi, acoperiţi cu păduri naturale compacte, preponderent virgine şi cvasivirgine extinse încă pe 4.020 ha, respectiv 43 % din suprafaţa totală a pădurilor parcului, constituite din arborete pure şi amestecate de fag-Fagus sylvatica şi gorun-Quercus petraea, ssp. Q. polycarpa, Q. dalechampii, care conferă spectaculozitatea defileului. Pe stâncării apare, azonal, pinul silvestru-Pinus sylvestris.

În restul arboretelor mai vegetează şi numeroase alte specii lemnoase arborescente, precum: bradul - Abies alba, molidul - Picea excelsa, ulmul de munte Ulmus montana, teiul cu frunza mică - Tilia cordata, teiul argintiu - Tilia tomentosa, carpenul - Carpinus betulus, paltinul de munte - Acer pseudoplatanus, mesteacănu l -Betula pendula, salcia căprească - Salix caprea, frasinul - Fraxinus excelsior, plopul tremurător - Populus tremula, plopul negru - Populus nigra, cireşul pădureţ - Prunus avium, părul pădureţ - Pyrus pyraster, mojdreanul - Fraxinus ornus, sorbul - Sorbus aria, vişinul turcesc - Padus mahaleb, arbustive, cum sunt: sângerul - Cornus sanguinea, socul negru - Sambucus nigra, socul roşu - Sambucus racemosa, salba moale - Euonymus europaea şi salba râioasă - Euonymus verrucosa, liliacul - Syringa vulgaris, alunul - Corylus avellana, măceşul - Rosa sp., păducelul - Crataegus sp.

Pe malul Jiului vegetează aninul negru -Alnus glutinosa şi salcia albă-Salix alba.

La altitudini superioare, apare aninul verde - Alnus viridis, ienupărul - Juniperus communis. Golul montan este acoperit cu vegetaţie de pajişte.

În literatura de specialitate figurează în arealul parcului două trepte de vegetaţie după Doniţă, Leandru şi Puşcaru-Soroceanu, 1960. Prima treaptă, vegetaţia montană, include păduri amestecate de fag, molid, brad, pe alocuri brădete sau făgete pure pe suprafeţe mici, pajişti montane secundare pe locul pădurilor amestecate de fag, molid, brad şi păduri de fag montane.

A doua treaptă, concentrează făgete pure şi amestecate / alternante cu gorun, pe alocuri cu alte specii de foioase precum carpen, tei argintiu, frasin, paltin, cireş, scoruş, gorunete pure şi gorunete relictare cu pin silvestru.

În PNDJ sunt prezente habitate de pădure ca răşinoasele, făgetele, şi amestecurile de răşinoase cu fag pe cca. 85% din suprafaţa parcului, păşuni subalpine şi montane pe aproximativ 14 % din suprafaţa parcului şi grohotişuri nefixate si stâncării golaşe pe cca. 1% din suprafaţa parcului. La aceste tipuri de habitate se adaugă habitate acvatice, zonele cultivate şi zonele cu construcţii.

Pentru evidenţierea exactă a suprafeţelor acestor habitate sunt necesare studii de identificare şi cartografiere, o parte din aceste habitate fiind inventariate şi cartate prin proiectul Măsuri de îmbunătăţire a managementului şi conştientizare publică în Parcul Naţional Defileul Jiului"- cod SMIS-CSNR 1314, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial de MEDIU 2007-2014, Axa 4, perioada de implementare 2010-2013.

Situl de interes comunitar a fost declarat pentru 14 habitate ce se regăsesc în Formularul Standard (FS) al sitului, din care 8 habitate au fost inventariate şi cartate de către RNP APNDJ prin proiectul mai sus amintit.

Anexa nr.16 Harta habitatelor NATURA 2000 din Parcul Național Defileul Jiului/ROSCI0063 Defileul Jiului

Anexa nr.17 Harta habitatelor româneşti din Parcul Național Defileul Jiului

 

În plus faţă de cele 14 habitate (din care 8 inventariate şi cartate) au mai fost identificate încă 9 habitate de interes european ce nu se regăsesc în FS şi 4 habitate româneşti fără cod Natura 2000. Corespondenţa habitatelor de interes comunitar (NATURA 2000) identificate în PNDJ cu tipurile de habitate conform clasificării româneşti este prezentată în tabelul 11.

 

Tabelul nr. 11 Tipuri de habitate Natura 2000 din PNDJ şi corespondenţa lor cu habitatele din România

 

Cod EU Denumire habitat EU Cod RO Denumire habitat RO
4060 Tufărişuri scunde alpine şi boreale R3111 Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)
4060 Tufărişuri scunde alpine şi boreale R3107 Tufãrişuri sud-est carpatice de coacãzã (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupãr pitic (Juniperus sibirica)
40A0 *Tufărişuri subcontinentale per-panonice R3127 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean (Fraxinus ornus)
40A0 *Tufărişuri subcontinentale per-panonice R3124 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Asplenium ruta-muraria
6190 Pajişti panonice de stâncării R3405 Pajişti sud-est carpatice de Sesleria heufleriana şi Helianthemum canum
6230 *Pajişti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase R3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase R3710 Pajişti dacice de Molinia caerulea
6510 Pajişti de altitudine joasă                (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatetherum elatius
6510 Pajişti de altitudine joasă                (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) R3803 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra
7220 *Izvoare petrifiante cu formare de travertine R5417 Comunitãţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi Cratoneuron filicinum
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase R6216 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterach officinarum şi Draba lasiocarpa
8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase R6210 Comunităţi sud est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium trichomanes ssp. trichomanes şi Poa nemoralis
8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase R6205 Comunitãţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Potentilla haynaldiana
8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase R6220 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii şi Veronica bachofenii
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum R4107 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera
9150 Păduri medioeuropene de fag tip Cephalanthero-Fagion R4111 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera damasonium
9180 *Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus) şi ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva
91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alnus-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) R4402 Păduri dacice - getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) R4109 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen R4128 Păduri getice - dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiune montană (Vaccinio-Piceetea)                 R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella
R0 Fara cod Natura 2000 R6111 Comunitãţi sud-est carpatice de bolovãnişuri fixate cu Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria şi Geranium lucidum
R0 Fara cod Natura 2000 R0 R0 Fara cod habitat
R0 Fara cod Natura 2000 R4122 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum
R0 Fara cod Natura 2000 R4216 Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Leucobryum glaucum

Nota: *Habitat prioritar

           Aceste habitate sunt de interes comunitar Natura 2000 pentru că la nivelul UE sunt rare, fie pentru că au în mod natural o arie de răspândire mică, fie pentru că aria lor naturală s-a redus semnificativ din cauza activităţilor umane.

           Astfel, conform FS şi a studiilor realizate în teren suprafaţa PNDJ adăposteşte 27 de habitate de interes comunitar şi naţional, din care 5 habitate sunt prioritare iar 4 habitate româneşti fără cod Natura 2000. Tabelul 12 prezintă situaţia suprafeţelor ocupată de habitatelor inventariate în PNDJ comparativ cu situaţia din Formularele Standard.

Tabelul 12 - Situaţia actuală a suprafeţelor ocupate de habitatele NATURA 2000 din sit / parc comparativ cu situaţia din FS al sitului.

Tipul de habitat Natura 2000 % din suprafaţa sitului ocupată conform FS % din suprafaţa sitului ocupat conform cartării realizate Diferenţă
4060 Tufărişuri scunde alpine şi boreale nu este în FS nu există date 0
40A0 Tufărişuri continentale peripanonice (var. cu Syringa vulgaris şi Fraxinus ornus) nu este în FS nu există date 0
6190 Pajişti panonice de stâncării nu este în FS nu există date 0
6230*Pajişti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase nu este în FS 0,28 0,28
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase nu este în FS nu există date 0
6510 Pajişti de altitudine joasă ( Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) nu este în FS nu există date 0
7220 *Izvoare petrifiante cu formare de travertine 0,001 < 0,001 *
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase nu este în FS nu există date 0
8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase 0,01 1 0,99
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 2 32,7 30,7
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 3 2,9 -0,09
9150 Păduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion nu este în FS nu există date 0
9180 *Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene 1 1,23 0,23
91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alnus-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 1 0,52 -0,47
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 38 37,9 -0,06
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen nu este în FS 0,56 0,56
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiune montană (Vaccinio-Piceetea) 1 1,74 0,74
3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 1 nu există date 1
3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 1 nu există date 1
3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 1 nu există date 1
9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- carpinetum 1 nu există date 1
91Y0 Păduri dacice de stejar cu carpen nu este în FS 0,56 0,56
91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen 1 nu există date 1
6430 Comunităţi de lizieră   cu ierburi înalte higrofile dela nivelul câmipiilor, până la cel montan şi alpin 1 nu există date 1
Habitat fără cod Natura 2000 - Comunităţi sud-est carpatice de bolovănişuri fixate cu Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria şi Geranium lucidum nu este în FS nu există date 0
Habitat fără cod Natura 2000 - Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum nu este în FS nu există date 0
Habitat fără cod Natura 2000 - Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Leucobryum glaucum nu este în FS nu există date 0

 

Situaţia actuală a habitatelor de interes comunitar din PNDJ/ RO SCI0063 Defileul Jiului a fost determinată prin inventarieri efectuate pe teren şi prin analiza datelor existente în amenajamentele silvice în cazul habitatelor forestiere. Metodele de inventariere şi cartare cât şi informaţiile privind asociaţiile vegetale identificate sunt descrise în detaliu în Studiul final privind Completarea inventarului şi cartarea habitatelor care a stat la baza elaborării prezentului plan.

În anexa nr. 18 se prezintă succint situaţia fiecărui habitat inventariat, respectiv suprafaţa ocupată în cadrul ariei protejate, caracteristicile şi starea de conservare a acestora.

Starea de conservare a unui habitat se consideră “favorabilă” atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii conform Directivei 92/43/CEE, Comisia Europeană 1992 :

-  arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;

-  habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

-  speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

2.4.1.2 Ecosisteme și peisaj

În cuprinsul PNDJ sunt prezente patru tipuri de ecosisteme. Primul ecosistem reprezentat prin păduri care apare zonal este cel mai bine conservat şi cel mai întins, ocupând suprafaţa de 9.334,20 ha fond forestier. În cazul acestui ecosistem categoriile cu cel mai mare grad de naturalitate sunt pădurile virgine şi cvasivirgine, în prezent aceste păduri ocupă o suprafaţă de 4020 ha, respectiv 43 % din teritoriu, după Stoiculescu, 2004. Actual, conform criteriilor impuse prin OM 3397 / 2012, suprafaţa pădurilor virgine este de 2.516,27 ha iar cea a pădurilor cvasivirgine este de 566,30 ha. Situaţia acestora este prezentată în tabelul nr.21. Menționăm că încă din anul 2016 se fac demersuri de către RNP APNDJ pentru ca aceste suprafețe să fie incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine.

Al doilea ecosistem prezent în PNDJ este reprezentat de pajişti, acestea acoperind 1.199,91 ha, categoria cu gradul maxim de naturalitate este pajiştea din golul montan al munţilor Chenia - Dumitra şi Sapa -Argele.

Stâncăria ce ocupă aproximativ 66,97 ha este cel de-al treilea ecosistem ce oferă ariei protejate o notă aparte de unicitate.

Ecosistemul acvatic, al patrulea ecosistem din PNDJ, este reprezentat prin reţeaua hidrografică, râul Jiu cu afluenţii şi luncile aferente.

Conform literaturii de specialitate teritoriul parcului se încadrează în două din cele noua etaje fitoclimatice ale României, care concentrează 15 din cele 214 tipuri de staţiune forestieră ale României, după  Stoiculescu, 2004 :

  • etajul deluros de gorunete, fagete şi goruneto- fagete, cu opt tipuri de staţiune forestieră ;
  • etajul montan-premontan de fag, cu şapte tipuri de staţiune forestieră.

În ceea ce priveşte peisajul, teritoriul se încadrează în categoria de „peisaje de munţi mijlocii şi joşi sub influenţa climatului oceanic, parţial submediteraneean”, respectiv în tipul de peisaj „păduri de fag balcanic cu carpen şi tei şi elemente termofile”. De asemenea peisajul zonei include cursul Jiului din zona defileului „a celei mai sălbatice chei transversale din ţara noastră”, cu una din cele mai impresionante trecători carpatine, Lainici, după Stoiculescu, 2004 .

 

 

2.4.2 Fauna

 

2.4.2.1 Nevertebrate

 

Lista inventar a nevertebratelor din PNDJ s-a ridicat la 655 de specii, numărul total de nevertebrate de pe teritoriul Parcului Naţional Defileul Jiului crescând cu peste 430 de specii comparativ cu datele de referinţă de la fundamentarea ariei protejate. Trebuie făcută precizarea că inventarul efectuat nu este unul complet. Complexitatea habitatelor si a biotei din zonă necesită studii mult mai aprofundate, efectuate la nivelul fiecărui grup taxonomic în parte. Atenţia specialiştilor asupra importanţei deosebite a faunei de nevertebrate din cadrul parcului a fost atrasa de publicarea in 2004 a rezultatului studiilor efectuate de o echipa de entomologi germani (Bussler et al, 2004), care au identificat un număr de 119 specii de coleoptere xilofage, caractaristice pădurilor cu grad ridicat de conservare a habitatelor (paduri relicte virgine). O serie de specii din aceasta categorie sunt extrem de importante pentru habitatele forestiere.

Structura taxonomică a nevertebratelor de pe teritoriul parcului, identificate până la data elaborării prezentului document sau preluate din literatura de specialitate este următoarea: Gasteropoda – 8 specii, Scorpiones – o specie, Aranea – 5 specii, Opiliones – 7 specii, Isopoda – 2 specii, Chilopoda – o specie, Diplopoda – 2 specii, Insecta – 626 specii. Dintre insecte, speciile sunt repartizate pe ordine in modul următor: Collembola – o specie, Thysanura – 2 specii, Ephemeroptera – o specie, Odonata – 14 specii, Plecoptera – 3 specii, Blattodea – o specie, Mantodea – o specie, Orthoptera – 29 de specii, Homoptera Ciccadinea – 3 specii, Heteroptera – 11 specii, Neuroptera – 3 specii, Raphidioptera – o specie, Mecoptera – 3 specii, Dermaptera – o specie, Coleoptera – 190 specii, Diptera – 10 specii, Hymenoptera – 7 specii, Lepidoptera – 346 specii. În ceea ce priveşte structura entomofaunei de pe teritoriul Parcului Naţional Defileul Jiului, aceasta a fost analizată pentru cele două componente importante: entomofauna de frunzar şi entomofauna nocturnă.

In urma desfăşurării studiilor în intervalul 2010 – 2012, s-au acumulat date care să permită o analiză a faunei epigee de la nivelul celei mai importante componente a habitatelor forestiere – frunzarul.

Grupele taxonomice dominante în cadrul biotei sunt himenopterele (32%) – grup eudominant, isopodele (11%), acarienii (12%), coleopterele omnivore (8%), diplopodele (9%), dipterele brahicere (6%).

Celelalte grupe taxonomice – coleoptere rapitoare, diptere nematocere, orthoptere, colembole, chilopode etc au valori ai indicilor de abundenţă şi dominanţă care le plasează în categoria grupelor subdominante (2 – 5%), recedente (1 – 2%) şi subrecedente (sub 1%).

In urma studiilor efectuate pe teren, a fost identificată cea mai mare parte a speciilor de nevertebrate incluse in formularul standard Natura 2000 pentru Parcul National Defileul Jiului. Singura specie care nu a fost identificată a fost racul de ponoare – Austropotamobius torrentium.

Pentru speciile Rosalia alpina, Osmoderma eremita şi Cerabyx cerdo în urma studiilor de teren s-a realizat o estimare a populaţiei în cazul fiecărei specii cât şi evaluarea stării de conservare a fiecărei specii raportată la suprafaţa ariei protejate.

Pe de altă parte, au fost identificate şi o serie de specii de interes conservativ incluse pe anexele Directivei Habitate a CE şi a Legii 49/2011 ce nu figurează în formularul standard, acestea sunt: Drobacia banatica (sin. Chilostoma banaticum, Helicigona banatica) (Gasteropoda), Panaxia quadripunctaria, Maculinea arion , Lycaena dispar rutilus, Neptis sappho, Cupido osiris, Parnassius mnemosyne, Coenonympha tullia (Lepidoptera), Pholidoptera transsylvanica (Orthoptera), Carabus variolosus (Coleoptera).

Anexa 19 - Lista speciilor de nevertebrate de interes conservativ identificate in PNDJ / ROSCI0063 Defileul Jiului

 

Speciile endemice reprezintă o categorie aparte de elemente taxonomice, care adesea pot avea o valoare conservativă mai mare decât speciile incluse pe anexele Directivei Habitate sau ale Convenţiei de la Berna. În România, numărul de specii endemice de plante şi animale este destul de ridicat, remarcându-se pe de-o parte endemismele pontice sau balcanice şi pe de altă parte cele carpatice.

Speciile endemice, pe teritoriul PNDJ, conform studiilor realizate, au fost identificate până în prezent şi numără 5 specii : un gasteropod (Drobacia banatica), un scorpion (Euscorpius carpathicus), un opilionid (Paranemastoma silli) şi două specii de orthoptere (Pholidoptera transsylvanica, Odontopodisma carpathica).

 

2.4.2.2 Vertebrate

 

Ca o consecinţă a varietăţii ecosistemelor terestre şi acvatice ce asigură condiţii optime de viaţă, fauna parcului naţional este bogată şi variată, puţinele studii realizate în zona fac din aceasta arie protejata o adevărată provocare pentru cei ce doresc să afle tainele naturii.

 

Amfibieni şi reptile

In urma studiilor efectuate pe teren în Parcul Naţional Defileul Jiului în intervalul iulie 2010 – decembrie 2012 s-au identificat un număr de 23 de specii de amfibieni şi reptile (11 amfibieni şi 12 reptile) din care 19 sunt incluse pe anexele Legii 49 / 2011: amfibieni- Bombina variegata, Rana temporaria, Rana dalmatina, Bufo bufo, Bufo (Pseudepidalea) viridis, Hyla arborea, Lissotriton (Triturus) vulgaris, Triturus cristatus, Salamandra salamandra şi reptile- Lacerta (Darevskia) praticola, Zootoca (Lacerta) vivipara, Podarcis (Lacerta) muralis, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Anguis fragilis, Zamenis (Elaphe) longissimus, Coronella austriaca, Vipera berus, Vipera ammodytes dintre reptile. Speciile de interes deosebit pentru conservarea parcului:

  1. Vipera ammodytes ammodytes, vipera cu corn - endemit balcanic;
  2. Zooteca praticola, este Aici, în PNDJ se află în apropierea limitei nordice a arealului general.
  3. Vipera berus, prezenţa sa fiind certă în aceast teritoriu, având în vedere că anterior prezenţa sa în regiune era considerată doar ca probabilă.

Situaţia privind estimarea efectivului populaţional şi respectiv statutul de conservare al speciei raportate la suprafaţa PNDJ, pentru speciile Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă) şi Triturus cristatus ( triton cu creastă) incluse în FS al sitului Natura 2000-ROSCI0063 Defileul Jiului este prezentată în anexa 20.

 

Peştii

 

Există 11 specii identificate conform studiului de fundamentare al parcului naţional (Salmo trutta fario, Thymallus thymallus, Squalius cephalus, Phoxinus phoxinus, Alburnoides bipunctatus, Barbus barbus ,Barbus meridionalis, Barbatula barbatula, Gobio uranoscopus, Sabanejewia aurata, Cottus gobio) din care patru specii protejate prin legislaţie europeană şi naţională : Barbus meridionalis (moioagă), Gobio uranoscopus (petroc), Sabanejewia aurata (dunăriţă) şi Cottus gobio (zglăvoc), acestea regăsindu-se în formularul Sitului Natura 2000- ROSCI0063 Defileul Jiului.

Situaţia privind estimarea efectivului populaţional şi respectiv statutul de conservare al speciei raportate la suprafaţa PNDJ, pentru speciile Barbus meridionalis (moioagă), Gobio uranoscopus (petroc), Sabanejewia aurata (dunăriţă) şi Cottus gobio (zglăvoc) este prezentată în anexa 20.

Păsările

 

Denumit în literatura de specialitate « drumul centro-european-bulgar », Defileul Jiului este unul din principalele culoare de migraţie a păsărilor.

În studiul de fundamentare al parcului sunt menţionate 135 de specii de păsări însă studiile efectuate de administraţie confirmă existenţa unui număr de 98 specii de păsări. Dintre speciile semnalate pe teritoriul Parcului Naţional Defileul Jiului, un număr ridicat cuibăresc în parc, fiind rezidenţi permanenţi. Dintre acestea, se remarcă o serie de păsări răpitoare a căror prezenţă indică o stare de conservare favorabilă a ecosistemelor forestiere cât şi o gamă largă de păsări insectivore, în special ciocănitori, piţigoi şi fringilide.

Anexa 21 - lista inventar a speciilor de păsări de interes comunitar/naţional din PNDJ.

Situaţia privind estimarea efectivului populaţional şi respectiv statutul de conservare al speciei raportate la suprafaţa PNDJ, pentru speciile Aquila pomarina, Aquila chrysaetos şi Falco pergrinus se regăseşte în anexa 20.

 

Mamiferele

 

Odată cu declararea zonei ca arie protejată, fauna de mamifere mari s-a refăcut iar în prezent pe teritoriul parcului pot fi întâlnite populaţii importante de cerb carpatin (Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), mistreţ (Sus scrofa), capră neagră (Rupicapra rupicapra). Dintre speciile carnivore de talie mare, în afară de urs (Ursus arctos) şi lupul (Canis lupus), ­în parc se găsesc printre altele pisica sălbatică (Felis sylvestris), râsul (Lynx lynx) şi vidră (Lutra lutra).

45 de specii de mamifere au fost identificate din care 15 specii aparţin ordinului Chiroptera - lilieci.

Din cele 30 de specii de mamifere, exceptând chiropterele, 19 specii sunt protejate în PNDJ, dintre care două specii: lupul - Canis lupus şi ursul - Ursus arctos sunt şi specii prioritare la nivel european. În FS al sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului sunt enumerate doar 7 specii de mamifere (3 specii de mamifere mari şi respectiv 4 specii de lilieci).

În urma studiilor din teren efectuate în PNDJ s-a indentificat prezenţa a încă 3 specii de mamifere de interes comunitar neincluse în Formularul Standard al ariei protejate.

Anexa nr. 22 - Specii faunistice din PNDJ / ROSCI0063 Defileul Jiului şi categoriile de protecţie

În anexa nr. 23 se prezintă situaţia identificării speciilor de interes comunitar de pe suprafaţa PNDJ comparativ cu lista speciilor prezentate în Formularul Standard al sitului de importanţă comunitară ROSCI063 Defileul Jiului .

 

2.4.4 Scurt istoric al cercetărilor ştiinţifice în zonă şi cercetări actuale

 

Odată cu declanşarea campaniei de amenajare integrală a pădurilor ţării, concepută, organizată şi iniţiată de Acad. I. Popescu-Zeletin în anul 1948 după naţionalizarea pădurilor, s-a relevat diversitatea şi suprafaţa mare a pădurilor naturale compacte, din Nordul Gorjului.

Identificarea şi conservarea eşantioanelor forestiere virgine şi cvasivirgine, în restrângere accelerată, i-a motivat pe cercetătorii de profil din Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti, în consens cu autorităţile silvice naţionale şi locale, să întreprindă cercetări silvoecologice succesive, axate cu prioritate în Defileul Jiului, cu „cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaţilor româneşti ” - Orghidan, 1969.

Primele rezultate obţinute - Cr. D. Stoiculescu, 1989, avizate şi recepţionate de fostul Minister al Silviculturii în decembrie 1989, s-au soldat cu evidenţierea „Rezervaţiei naturale Pădurea Chitu-Bratcu” din Ocolul Silvic Bumbeşti-Jiu, U.P. III Bratcu, u.a. 44 – 73 şi U.P. IV Chitu, u.a. 3 – 5, 9 – 14, 1418 ha. Aceasta a fost delimitată şi oficializată ca atare prin amenajamentul silvic din anul 1990, apoi prin Decizia Consiliului Judeţean Gorj nr. 82 / 25.10.1994. Recunoaştere extinsă şi asupra rezervaţiilor geologice „Stânciile lui Rafailă”, respectiv „Sfinxul Lainici”, fiecare în suprafaţă de 1 ha, situate în raza aceluiaşi ocol, în U.P. IV, u.a. 26 A, B%, respectiv 50 A. Ulterior, aceste rezervaţii au mai fost recunoscute succesiv direct sau implicit şi prin dispoziţiile:

a) art. 54 din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, cu modificările şi completările ulterioare, în care se stipulează „Ariile protejate şi monumentele naturii se declară prin acte sau reglementări cu caracter normativ, inclusiv prin amenajamentele silvice; cele declarate până la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează această calitate” RNP, 1997;

b) Legii nr. 5 / 2000, poziţiile nr. 2.427. şi 2.455.;

c) art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236 / 2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462 / 2001, cu modificările şi completările prevede ”rezervaţiile ştiinţifice, … rezervaţiile naturale, … cu regim de ocrotire şi conservare dobândit până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, îşi păstrează regimul stabilit, urmând să fie reîncadrate în categoriile prevăzute la art. 5 alin. 1, prin ordin al conducerii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române.“ Conform spiritului şi literei acestei legi, statutul juridic al celor trei arii naturale protejate este pentru a patra oară pecetluit.

Aşadar, în decurs de numai 11 ani, aceste arii naturale protejate au fost oficializate de trei ori.

In perioada 1990 – 2004, cercetările I.C.A.S. au continuat, într-o primă etapă la nivelul Direcţiei Silvice Gorj.

S-au definit convenţional noţiunile de „pădure virgină” şi ”cvasivirgină” şi s-a procedat la cartarea şi inventarierea acestora, concomitent cu inventarierea celor mai relevante specii, populaţii, biotopuri şi impacturi antropice, ceea ce a justificat, în consens cu autorităţile silvice, necesitatea „prezervării zonei întregului defileu, în toată integralitatea acestuia, sub forma unei mari arii protejate distincte”.

Pentru evaluarea şi analizarea obiectivă a biodiversităţii şi a valorii ecologice actuale şi potenţiale la nivel de ecosistem forestier s-a preconizat o metodă originală, prin luarea în considerare a celor mai expresive caracteristici naturalistice silviculturale cu valoare macroindicatoare sintetică, supusă timp de un deceniu dezbaterilor comunităţii ştiinţifice. Rezultatele obţinute au fost publicate, iar cercetările extinse şi aprofundate.

Asimilarea rapidă a legislaţiei europene : Directiva Păsări, 1979, Convenţia de la Berna, 1979, Directiva Habitate, 1992, elaborarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, 1999, aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional prin Legea nr. 5/2000 şi al regimului ariilor naturale protejate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236 / 2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462 / 2001 a impus integrarea prevederilor acestora, reorientarea şi extinderea cercetărilor asupra întregului defileu, respectiv în cuprinsul Ocoalelor Silvice Bumbeşti şi Petroşani. Academia Română a condiţionat avizarea propunerilor de constituire a noilor arii naturale protejate de obligativitatea completarii unui formular standard. Această măsură a reclamat includerea monografică a informaţiilor referitoare la teritoriul studiat. Astfel, pentru evidenţierea diversităţii biologice şi ecologice au fost luate în considerare lucrări reprezentative de : geologie-N. Orghidan, 1969, biogeografie-Cristina Muică, 1995; C. Drugescu, 1994, 2000, zoologie-R. L. Călinescu, 1929; S. E. Cărăuşu et al, 1955; I. Fuhn, 1960; I. Fuhn, Şt. Vancea, 1961; M. Băcescu, 1967; El. Bazilescu et al, 1980; V. A. Grossu, 1981, 1983; D. Murariu, 2000; D. Cogălniceanu et al, 2000; I. Petrescu, 2000, ornitologie-M. Popescu, 1969, 1971, 2000; M. Popescu et al., 1971-a,-b, botanică-Tr. Săvulescu, 1952-1976; N. Doniţă et al, 1960; Al. Beldie, 1977, 1979; G. Dihoru, Alexandrina Dihoru, 1994; M. Oltean et al, 1994; V. Ciocârlan, 2000; G. Negrean, 2001; Anca Sârbu, 2003, istoriografie-V. Golescu, 1912; P. Antonescu 1915, 1922; Anonimus, 1943; Al. Borza, 1924; Al. Borza et E. Pop, 1930; Z. Oarcea, 1999; Stoiculescu, Cr. D., 2004, speologie-Cr. Goran, 1982, cartare peisagistică-Ana Popova-Cucu, 1978; UNEP, 1996, climatologie-T. Bălănică, 1955, agresiune antropică-Runcanu, T et al., 1992; I.C.I.M., 2002, hidroenergetică-Institutul de Studii şi Consultanţă Energetică, 2002, tipologie forestieră-Şt. Purcelean, S. Paşcovschi, 1980, staţiuni forestiere-C. D. Chiriţă, N. Pătrăşcoiu, 1972, amenajament forestier-J. Dubourdieu, 1997; I.C.A.S., 2000; Simion Dragoş, 2003; V. Tudor, 2003, management protectiv - IUCN 1994-a-b; A. Phillips, 1994; H. D. Knapp et al, 1997, topografie. Pentru soluţionarea acestei sarcini s-a constituit o echipă internaţională de cercetători români şi germani, dotată cu aparatură şi literatura modernă aferentă, utilizată în premieră în ţară : T.G. Tutin et al 1964-1980; I. Horvat et al, 1974; G. Corbet, D. Ovenden, 1982; M. Koch, 1984; J. d'Aguilar, J.-L. Dommanget, 1985; Engelmann et al,1986; T. Kaltenbach, V. Küppers, 1987; W. Schober, E. Grimmberger, 1987; T. G. Tutin et al, 1993; T. Tolman, R. Lewington,1998; L. Svensson, 1999; T. Tolman, R.Lewington, 1998; Barateau, M., 2000; V. Fet, M. E. Soleglad, 2002; M. Braun, F. Dieterlen, 2003.

Efortul comun a asigurat, în concordanţă cu uzanţa europeană, integrarea informaţiilor, identificarea aproape exhaustivă a capitalului natural şi realizarea studiului şi a formularului standard. Rezultatele acestor cercetări au relevat pentru prima dată în România:

  1. existenţa a două specii de coleoptere noi pentru fauna României, respectiv Eubrachium hispidulum - BREMI-WOLF, 1855 şi Metaclisa azurea - WALTL., 1839 ; Bussler H. et al, 2005, precum şi biodiversitatea excepţională a acestui minuscul teritoriu preponderent forestier evidenţiată prin apartenenţa teritoriului parcului la tipul de peisaj „păduri de fag balcanic cu carpen şi tei şi elemente termofile” dispus în două din cele nouă etaje bioclimatice ale ţării, care concentrează 15 din cele 215 tipuri de staţiuni forestiere, 5 din cele 50 formaţii forestiere cu 14 din cele 306 tipuri de pădure;
  2. identificarea a şase tipuri de ecosisteme şi anume: - de pădure, 9.443,03 ha 86 %, din care: 2.516,27 ha păduri virgine şi 566,30 ha păduri cvasivirgine, iar restul pădurilor, 6.360,46 ha, sunt in cvasitotalitate rezultate din regenerări naturale; - de pajişte, 1.278 ha 12 %; - saxicol, 102 ha 0,9 %; - acvatic, limitat la cursurile de apă, - riparian şi - cavernicol, în cvasitotalitate cu un grad maxim de naturalitate. În cazul ecosistemului de pădure, categoriile cu cel mai mare grad de naturalitate sunt pădurile virgine şi cvasivirgine. Conform criteriilor stabilite, acestea au fost definite convenţional, identificate, sintetizate cifric şi cartografic.
  3. identificarea a 11 habitate naturale specifice protejate, din care 5 prioritare protejate de legislaţia română şi europeană, şi anume: - 9410 Păduri acidofile cu Picea în etajele alpine montane; - 3230 Pâraie montane şi vegetaţia lor lemnoasă edificată de Myricaria germanica; - 3240 Pâraie montane edificate de Salix eleagnos, Salix purpurea, Salix triandra; - 3220 Pâraie montane şi vegetaţia erbacee de pe malurile lor; - 6230* Pajişti edificate de Nardus stricta, pe substrat silicios în zona montană; - 7220* Vegetaţie bazofilă pe păraie montane cu Cratoneurum commutatum, Cratoneurum filicinum, Doronicum carpaticum; 9110 Păduri de fag cu Asperula odorata; - 9130 Păduri de fag cu Luzula luzuloides; - 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior; - 91G0* Păduri panonice cu Quercus petraea şi Carpinus betulus; - 9180* Păduri de pantă, grohotiş cu Tilio-Acerion.
  4. stabilirea inventarului provizoriu al speciilor animale şi vegetale din parc constituite din 1142 specii, din care 203 specii protejate, inclusiv 11 specii endemice, 4 specii subendemice şi 28 specii rare. Din acestea, speciile de faună însumează 441 unităţi iar cele de floră şi fungi 701 unităţi. Cele 203 specii protejate şi prioritar protejate-168 specii animale şi 35 specii vegetale-sunt apărate prin numeroase dispoziţii legislative române şi europene.
  5. constatarea surprinzătoare potrivit căreia, cu excepţia viperei cu corn, cvasitotalitatea speciilor endemice de floră şi faună din ţară continuă să nu fie protejate. La fel ca şi habitatele specifice spaţiului românesc, care nu figurează încă în Directiva Consiliului Europei 92/43/EEC.

Aceste rezultate demonstrează apartenenţa zonei Defileului Jiului la categoria arealelor prioritare cu o valoare foarte înaltă a biodiversităţii.

Conservarea elementelor sus - prezentate a impus zonarea întregului parc în două categorii de rezervaţii stipulate în legislaţia în vigoare: a) rezervaţii ştiinţifice existente – 1464 ha + rezervaţii ştiinţifice propuse – 2867 ha şi b) rezervaţii naturale propuse – 4638 ha. Din considerente practice, cele două categorii de rezervaţii au fost comasate într-o singură „zonă de conservare specială”, propusă spre oficializare.

Rezultatele amintite rezumativ mai sus, analizate în Şedinţa de Guvern din 8.12.2005, au determinat oficializarea Parcului Naţional Defileul Jiului pe suprafaţa de 11.127 ha, conform Hotărârii Guvernului nr. 1581 din 08.12.2005, intrată în vigoare în 11.01.2006.

Analizând informaţiile rezultate în urma cercetărilor preliminare desfăşurate în vederea constituirii viitorului Parc Naţional Defileul Jiului şi datele obţinute în urma acţiunilor de inventariere a elementelor de floră şi faună desfăşurate de Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului, sintetizăm inventarul floristic şi faunistic în tabelul nr. 14.

 

 

 

Tabelul nr. 14 Confirmarea datelor privind numărul speciilor de faună şi floră identificate prin Studiul de fundamentare al Parcului Naţional Defileul Jiului

 

Specii de interes naţional şi comunitar identificate prin Studiul de fundamentare al Parcului Naţional Defileul Jiului Specii identificate/confirmate prin studiile recente, realizate de Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului
701 specii de floră 958 specii de floră
441 specii de faună: Confirmate parţiale astfel:
45 specii de mamifere 45 specii de mamifere
135 specii de păsări 93 specii de păsări
14 specii de amfibieni 11 specii de amfibieni
10 specii de reptile 10 specii de reptile
11 specii de peşti neevaluate
213 nevertebrate 387 nevertebrate

 

2.5 Diversitatea socio-culturală, economică şi folosinţa terenului

 

2.5.1 Comunităţile locale şi conştientizare publică

 

Suprafaţa PNDJ este inclusă în teritoriile administrative ale localităţilor Petroşani, Aninoasa şi Bumbeşti Jiu, 90% reprezentând extravilan.

PUG - ul oraşului Bumbeşti Jiu, aprobat în anul 2010 include în intravilan imobilele situate în zona Vişina, Luncani, Meri, Lainici, Plai Bîlbea şi Trîntor şi Locurele - Pustnic. La data actuală, PUG-ul oraşului Bumbeşti Jiu este în faza de actualizare. RNP APNDJ a oferit informaţiile necesare reprezentate de zonare, inventarul construcţiilor în PNDJ (în afara zonelor compacte de intravilan – Luncani, Lainici). Cu toate acestea, în PUG-ul în curs de elaborare nu există reglementări suficiente şi coerente referitoare la inventarul suprafeţelor din extravilan şi a categoriilor de terenuri ce-l compun. De asemenea, nu este reglementată sfera activităţilor agricole ce se pot desfăşura şi care să conducă la instituirea unei zonări funcţionale a terenurilor agricole (ex. inventariere şi reglementări ale suprafeţelor de teren agricol cu funcţiuni de pajişti, de culturi agricole sau de creştere a animalelor). Pe lîngă acestea, lipsa cadastrului agricol şi forestier are grave repercursiuni asupra conceperii zonării clare a unui parc naţional şi poate conduce la implementarea greoaie a măsurilor de management a ariei protejate.

În acest context, RNP APNDJ a realizat în perioada sept.2015 – iun.2016 o inventariere a tuturor construcţiilor din zona PNDJ, cu excepţia zonei Luncani care a cuprins elemente cum ar fi : denumirea proprietarului, dacă se cunoaşte; coordonate GPS ale zonei construite; descrierea tipului de construcţie; starea acesteia; permanenţa proprietarului la proprietate; aprecierea vizuală a mărimii suprafeţei în proprietate; modul de folosinţă al terenului; alte informaţi relevante, după caz.

Analiza acţiunii de inventariere a relevat un adevăr dureros care înseamnă tendinţa de părăsire a zonelor odată locuite chiar permanent, tot timpul anului. Procentul de peste 85% atribuit construcţiilor abandonate, aflate într-o stare de degradare considerabilă este grăitor. Constatăm că şi menţinerea terenurilor conform folosinţelor iniţiale nu mai prezintă interes. De remarcat este că această decădere este începută anterior înfiinţării parcului naţional, întrucît vegetaţia forestieră (din specia mesteacăn) instalată pe fîneţele abandonate are starea de masiv încheiată, aflîndu-se în faza de dezvoltare de prăjiniş – codrişor. Realitatea terenului ne arată că suprafaţa zonelor cîndva cultivate sau utilizate ca fîneţe este drastic redusă, reconversia la vechiul mod de utilizare fiind de durată şi putînd crea dezechilibre la nivelul cel puţian al peisajului nou creat.

După anul 2000, se constată depopularea masivă a „conacelor” şi retragerea oamenilor către zone populate, urbane sau rurale, cu un minim de infrastructură de utilităţi. Actual, nu mai există membri ai comunităţii care să aibă continuitate în cursul unui an calendaristic în zona plaiurilor. Persoanele în vîrstă (peste 65 de ani) au o frecvenţă rară de reîntoarcere în zonele în care au trăit o parte din viaţă, revenind doar pentru rememorarea unor amintiri, cînd au ocazia deplasării motorizate sau sporadic, pentru acordarea de „consultanţă” către urmaşi, în identificarea proprietăţii şi anumite indicaţii cu privire la sfera activităţilor agricole.

Persoane cuprinse între 30 şi 60 de ani sunt foarte puţine şi revin sporadic în zonele conacelor, cu scopul de realiza anumite lucrări necesare îndeplinirii unor condiţii impuse de instituţii care oferă subvenţii pentru terenurilre agricole. Foarte puţini sunt cei care vor să continue activităţile tradiţionale de cultivare a terenurilor şi de creştere a animalelor, şi care, pe lîngă acestea, au în vedere şi păstrarea sau dezvoltarea funcţiunilor anexe (construcţii pentru locuit, grajduri, împrejmuiri, etc.).

RNP APNDJ a înţeles că depopularea zonei de plai, cu activităţi tradiţionale cu desfăşurare mare în timp, este asimilată unei pierderi a identităţii zonei şi prin măsurile luate prin prezentul plan de management încearcă încurajarea reinstalării permanenţei umane în zonele amintite, prin sprijinirea dezvoltării gamei de activităţi tradiţionale cum ar fi : activităţile de cultivare a terenurilor cu păstrarea unor proporţii faţă de utilizarea de demult (rezultată din mărturiile oamenilor în vîrstă), menţinerea unui mozaic al suprafeţelor, cu terenuri cultivate (legume, vie, livezi) şi fîneţe naturale, cosite manual sau cu o cît mai mică intervenţie a utilajelor de mici dimensiuni, motorizate.

Tendinţele de modernizare în detrimentul păstrării modului ecologic şi tradiţional impun însă intervenţia RNP APNDJ sau a altor instituţii cu rol determinant în desfăşurarea unor activităţi specifice (ex. APIA, autorităţi locale) în sensul limitării impactului unui mod intensiv de utilizare a terenurilor în aceste zone izolate. Este în aplicare un mecanism de subvenţie prin plăţi pe unitatea de suprafaţă sau pentru modul tradiţional de creştere al animalelor care impun condiţii, dintre care amintin : menţinerea unui număr minim de arbori / vegetaţie forestieră pe unitatea de suprafaţă; cosirea păturii ierbaceea într-un anumit interval şi / sau cu anumite mijloace; creşterea de animale din specii indigene (valoare mărită a plaţii); curăţarea vegetaţiei arboricole invadante pe pajişti.

Menţionăm că preponderentă a fost şi rămîne utilizarea terenurilor ca şi pajişti / fîneaţă, cultivarea terenurilor fiind realizate pe suprafeţe mici, localizate în jurul „conacelor” – anexe exploataţii agricole. Aceste condiţii sunt impuse de : izolarea terenurilor faţă de aglomerările rurale sau urbane; suprafeţe de mici dimensiuni cu compoziţie a solului care să permită susţinerea culturilor din specii legumicole sau pomicole / horticole; panta terenurilor; lipsa izvoarelor de apă; favorizarea incidenţei conflictelor cu speciile de animale sălbatice care utilizează terenurile ca loc de hrană, odihnă, reproducere; etc.

În aceste condiţii, coroborat şi cu noi condiţii de implementare a unor proiecte cu finanţare nerambursabilă în domeniul creşterii animalelor, RNP APNDJ a realizat o interogare a bazei de date obţinută cu ocazia inventarului realizat în zona comunităţilor avînd ca şi criterii : permanenţa membrilor comunităţii în zona plaiului (prioritară); existenţa sau nu a construcţiilor; starea acestora; modul de utilizare a terenurilor la acest moment şi proporţia fiecărei categorii de folosinţă din cadrul proprietăţii; acces la proprietate; interacţiunea şi impactul activităţilor, cumulat cu alţi deţinători vecini; specificul activităţilor desfăşurate; alte informaţii relevante. Prin comparaţie, au fost preluate informaţii şi de la autoritatea locală, acolo unde au existat. În urma interogării au rezultat următoarele informaţii relavante (avînd ca sursă Registrul agricol al Primăriei Bumbeşti Jiu) pentru reglementarea activităţilor agricole în aceste zone :

  1. 4,31 ha teren arabil;
  2. 0,39 ha curs construcţii;
  3. 1,35 ha culturi agricole (legume, leguminoase, porumb, etc.);
  4. 0,15 ha alte categorii de culturi.

Compunerea acestor suprafeţe rezultă din însumarea suprafeţelor declarate de proprietari la Registrul agricol, acolo unde se cunoaşte proprietarul şi unde a existat disponibilitatea declarativă. De menţionat este faptul că, aşa cum rezultă din discuţiile cu membrii comunităţilor şi lucrători din cadrul autorităţii locale, nu este o exactitate în declararea tuturor suprafeţelor. De regulă, se declară o suprafaţă redusă decît cea reală (recunoscută cu martori), motivul fiind impozitarea terenurilor. Acest fapt al declaraţiilor accentuează ambiguitatea informaţiei şi misiunea foarte dificilă de a impune obiective de management pentru terenuri, pentru resurse, în final pentru specii şi habitate, atîta timp cît nu există determinări reale, reglementări cu privire la categoriile de folosinţă ale terenului şi destinaţiile acestora şi percepţia reală a proprietăţii şi a modului de utilizare a acesteia, în concordanţă cu grija pentru mediul înconjurător.

În acest context, RNP APNDJ a conştientizat necesitatea zonării diferenţiate a suprafeţelor din PNDJ şi a creat zone de dezvoltare durabilă în proximitatea acestor anexe agricole existente şi unde încă se mai manifestă un interes pentru menţinerea şi dezvoltarea activităţilor agricole tradiţionale. Suprafeţele astfel cuprinse în ZDD nu sunt clar localizate cu coordonate, motivul fiind lipsa cadastrului şi lipsa reglementărilor PUG-ului. În aceste zone, este permisă cultivarea terenurilor, efectuarea de construcţii temporare sau permanente fără funcţiuni de locuit (grajduri, anexe, fînare, etc.) cu un grad de ocupare al terenului cît mai redus.

În Anexa nr. 4 este prezentată Situaţia centralizatoare a zonelor de dezvoltare durabilă de mici dimensiuni instituite în zona plaiurilor, în vederea realizării de activităţi agricole.

În aplicarea temporală a prezentului plan de management, RNP APNDJ va monitoriza permanent tendinţa de dezvoltare a activităţilor agricole sau de agro – turism în aceste zone izolate, tendinţa de reinstalare a membrilor comunităţii în aceste zone, tendinţa de implementare a unor concepte moderne de dezvoltare în comparaţie cu tradiţionalul, etc. şi va analiza posibilitatea şi necesitatea modificării reglementărilor actuale.

În perioada postrevoluţionară, s-a înregistrat o scădere demografică cauzată pe de - o parte de modificarea reglementarilor medicale, iar pe de altă parte de scăderea locurilor de muncă.

Astfel până în 1989, localităţile învecinate au prosperat prind dezvoltarea industriei extractoare minierit Petroşani - Aninoasa, a infrastructurii şoseaua şi calea ferată Bumbeşti – Livezeni, şi a industriei de armament Bumbeşti Jiu.

 

 

Localităţi:

  1. Petroşani – situată în nordul ariei protejate la cca 5 km, cca 42.000 locuitori din care 10% unguri şi 1% germani, fondat in jurul anului 1640, era o aşezare de munte ai cărei locuitori se ocupau în special cu păstoritul.

Dupa anul 1900 extragerea minereului fosil a devenit principala îndeletnicire, în jurul căreia s-au dezvoltat şi alte activităţi. Pentru ocuparea acestor numeroase locuri de muncă a avut loc un aflux de cetăţeni proveniţi din alte zone geografice ale ţării Moldova, Oltenia, cu concepţii diferite, cu educaţie diferită.

Astfel se explică şi creşterea demografică din această perioadă, observând că după reducerea principalei activităţi, cea extractoare, populaţia este în scădere, figura 2.

  1. Bumbeşti Jiu – localitate situată în sudul ariei protejate, având cca 10.500 locuitori este compusă din comune şi cătune şi este desemnată oraş începând cu anul 1989.

Oraşul a cunoscut o dezvoltare în perioada comunistă pe baza creşterii numărului locurilor de muncă în unităţi de producere armament, frigidere, prelucrări mecanice, construcţii hidrotehnice, exploatări forestiere. Ulterior, după anul 1990 unităţile de producţie şi-au restrâns drastic activitatea, iar rata şomajului a crescut. Evoluţia demografică este reflectată în figura 3.

În toată această perioadă de dezvoltare, a avut loc trecerea mai mult sau mai puţin forţată, de la activităţile tradiţionale, dezvoltate de-a lungul timpului după necesităţi prin care se realiza şi un autoreglaj al populaţiei, la activităţi necesare industriei în dezvoltare.

Odată cu aceasta s-au construit locuinţe noi, blocuri pentru populaţia în creştere, pierzându-se treptat atât arhitectura tradiţională, cât şi cultura populară.

petrosani.png

Figura 2. Situație privind populația orașului Petroșani în perioada 1977-2010

 

 

 

 

 

bumbesti.png

 

Figura 3. Situație privind populația orașului Bumbești-Jiu în perioada 1992-2010

 

Istoria şi cultura locurilor

 

Defileul Jiului a constituit un culoar de traversare între Ardeal şi Oltenia, fie pentru negoţ, fie pentru deplasarea armatelor.

Complexul arheologic Bumbeşti-Jiu, prin inventarul său arheologic, prin vestigiile sale, reprezintă un adevărat muzeu în aer liber.

Castrul roman

Se află la 3 km de limita sudică a PNDJ. Castrul roman a fost ridicat pe malul stâng al Jiului, în apropierea Pasului Vâlcan, străveche cale de trecere din Oltenia în Transilvania pentru Cohorta IV Cypria.

Castrul construit iniţial în vremea împăratului Traian şi refăcut în anul 201 din piatră de către împăratul Septimiu Sever şi Antoniu Caracalla  şi era prevăzut cu turnuri puternice, valuri şi şanţuri, având scop de a proteja Valea Jiului contra atacurilor de peste munţi. Probabil că această fortificaţie milenară era în legătură nu numai cu celelalte castre, dar şi cu capitala Daciei romane.

În apropierea Castrului Roman s-a construit Popasul turistic cu acelaşi nume, care dispune de căsuţe de cazare, restaurant şi parcare.

Castrul de la Vârtop  

Nu departe de castrul de la Bumbeşti spre nord la cca. 800 m pe  şoseaua naţională în locul numit “Vârtop” se află un castru de pământ tot pe malul stâng al Jiului, între km 82-83 pe şoseaua naţională Tg-Jiu –Petroşani. Castrul şi-a luat denumirea după pârâul cu acelaşi nume ce trece pe lângă el şi este distrus în cea mai mare parte de calea ferată Tg-Jiu - Petroşani şi de gropile unei cărămidării .

În săpăturile din interiorul lui s-au găsit modeste urme de  ceramică, un vârf de lance, piroane de fier şi trei monede din sec II e.n. Se pare că acest castru a încetat să mai fie folosit de îndată ce se ridicase cel de la Bumbeşti, la o distanţă de 800 m spre sud.

Castrul de la Vârtop măsoară 115x125 m şi a fost cercetat prin sondaje de Tocilescu, Polonic, Florescu şi Bujor, care au scos la iveală cărămizi şi ţigle romane.

Castrul a fost construit şi folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani 101-102 şi 105-106, după care a fost abandonat. Lângă castru s-au găsit urme ce presupun o aşezare civilă. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleacă de la Bumbeşti prin Porceni peste munţi, prin Pasul Vâlcan spre Sarmisegetuza precum şi de a supraveghea populaţia dacică de aici. Este important faptul că romanii şi-au ridicat castrele lor  în  apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în special în locurile cu turnuri de pază şi sanctuare.

Mănăstirea Vişina

În secolele XIV şi XV, mănăstirile pe lângă faptul că stăpâneau mari proprietăţi feudale, erau totodată centre de cultură, unde se învăţa carte slavonă, unde se copiau cărţile bisericeşti. De aici se recrutau “Diecii” - secretarii pentru cancelariile domneşti şi curţile boiereşti.

Una din aceste mânăstiri zidite în această perioadă este şi mânăstirea Vişina zidită lângă un turn dacic de apărare, care poate a avut lângă el şi un sanctuar. Despre Mânăstirea Vişina documentele ne arată că a fost zidită de Mircea  cel Bătrân, sub munte. Aşezată în defileul Jiului, ea poate fi socotită printre cele mai vechi locaşuri religioase din judeţul Gorj ridicate de Mircea cel Bătrân.

Ruinele sale se pot observa pe partea dreaptă a Jiului. Înălţată iniţial din piatră de către Mircea cel Bătrân este atestată documentar într-un hrisov din 1514, prin care Neagoe Basarab confirma mânăstirii stăpânirea peste jumătate din moşia Baiului şi peste aşezarea Porceni, de la gura Porcului.

Pentru localnici a prezentat o mare importanţă pentru că a fost primul focar de cultură de pe aceste meleaguri.

Documentul din 14 decembrie 1514 atestă ridicarea mănăstirii de către Mircea cel Bătrân. Prin acesta Neagoe Basarab confirmă celor ce trăiesc la mânăstirea Vişina, egumenului Grigore cu toţi fraţii, călugării” ca să le fie ocina şi cu grădinile şi cu tot hotarul pe unde a fost din vechime încă din zilele lui Mircea Voievod”.

În construcţia acestei mânăstiri s-au îmbinat armonios elementele stilului bizantin. Acest monument istoric vorbeşte peste veacuri de indestructibila aspiraţie de libertate a locuitorilor.

Mănăstirea Lainici

Mănăstirea Lainici este un alt monument istoric şi religios de pe raza localităţii Bumbeşti. Denumirea ei este dată după numele trecătorii în care se află. Ctitoria mânăstirii Lainici este legată de trei etape consecutive:

 Este situată la 9 km  de centrul civic al oraşului. Mănăstirea a fost construită în anii 1812-1818, în vremea domnitorului Gheorghe Caragea. La Mănăstirea Lainici s-a ascuns în anul 1817 Tudor Vladimirescu, îmbrăcat în haine călugăreşti, pentru a scăpa de urmărirea turcilor, împotriva cărora luptase în războiul ruso-turc din 1806-1812.

Biserica nouă de la Lainici are un proiect arhitectonic unic la noi în ţară.

În pictura bisericii de deasupra, se vor marca cele mai importante momente din istoria bisericii creştine, cu cei mai reprezentativi ”Sfinţi din toată lumea şi din toate timpurile.”

Cu circa 1,5 km înainte de a ajunge la mânăstire, venind dinspre Bumbeşti –Jiu s-a construit Motelul Lainici, care păstrează arhitectura locului.

După 1947 reîncepe construirea căii ferate Bumbeşti-Livezeni şi modernizarea Drumului Naţional, care afectează mânăstirea.

În 1961 Mânăstirea este desfiinţata ca loc de cult, rămânând cu titlul de “casă de oaspeţi”. Până în 1970 uşile bisericii au fost închise cu lacătul, nepermiţându-se să se facă slujbe decât în unele Duminici şi sărbători religioase.

Biserica nouă, cu hramul Izvorul Tămăduirii s-a înălţat după anul 1990, în iulie 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică-catedrală, de către Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Nestor al Olteniei, lateral sud-est de vechea biserică, prin râvna părintelui stareţ de atunci, ing. Ioan Sălăjean care a început-o, a proiectat-o schematic şi a construit-o până la stadiul structurii de rezistenţă. Arhitectonic biserica este o cruce greacă. Pridvorul are coloane sculptate în piatră de Viştea . Pronaosul este despărţit de naos prin 4 coloane, ce s-au placat în marmură. Naosul prezintă 2 strane şi 2 iconostase, cel din dreapta pentru icoana zilei iar cel din stânga pentru icoana hramului bisericii. Astăzi stareţ este protosinghel Ioachim Pârvulescu.

Schitul Locurele

Pe una din culmile muntelui Gropu, care se lasă abrupt în Jiu, într-o poiană largă numită „Locuri Rele”, la o altitudine de 750-800 m se află Schitul Locurele. Într-o oră de mers pe drumul amenajat de exploatările forestiere, se poate ajunge acolo. Se găseşte la o diferenţă de nivel de 350 m şi la o distanţă de 1,5 km pe drumul în serpentină. Este construit în 1850-1852 din lemn iar după 1855-1858 a fost reclădit din cărămidă în forma în care se găseşte astăzi.

Poiana în care este construit are ca străjeri Muntele Sliva la sud şi culmile Parângului la nord-est.

Arhitectura bisericii cu ziduri groase de 1 m are formă trilobată cu turla cu feţe poligonale, bine proporţionate faţă de ziduri. Biserica nu are tindă.

          Monumentul Generalului Dragalina

Unul dintre marii eroi care şi-au dat viaţa pentru întregirea neamului în timpul războiului din  1916-1918 a fost şi Generalul Ion Dragalina. În timp ce inspecta trupele,  este rănit grav în ziua de 12 octombrie 1916 în apropiere de Lainici şi cu toate îngrijirile medicilor, rana îi va cauza moartea la 6 noiembrie 1918, într-un spital din Bucureşti.

Monumentul a fost ridicat în 1927, inaugurat în 12 octombrie, în memoria generalului care a căzut în apropiere de Lainici, pe malul stâng  al Jiului, în locul unde a fost rănit.

Monumentul  aminteşte călătorului de bătălia desfăşurată de trupele române în anul 1916 sub comanda generalului Dragalina, pentru apărarea defileului împotriva atacului armatelor germane. Acesta este format dintr-o cruce de marmură albă aşezată pe un postament de ciment.

Muzeul arhitecturii populare din Gorj

În satul Curtişoara din oraşul Bumbeşti-Jiu se află cea mai frumoasă culă din Judeţul Gorj ce aparţine, după materiale, soliditate şi arhitectură, secolului al XVII-lea sau chiar sfârşitului secolului al XV-lea.

Muzeul adăpoateşte cule şi case reprezentative pentru această regiune. Construcţiile sunt vechi, de peste 100 de ani, cu arhitectură originală, specifică acestei zone folclorice. Din 1968 s-a constituit ca Secţie de artă populară, iar în anii următori aici au fost aduse case tărăneşti şi conace boiereşti care ne prezintă natural imaginea vieţii satului gorjean din ultimele 2-3 secole. Inaugurarea acestui muzeu a avut loc la 17 august 1975.

Astfel, se poate observa că zona parcului naţional a fost locuită încă din timpuri străvechi, evenimentele istorice lăsându-şi amprenta asupra stilului de viaţă al populaţiei locale, asupra arhitecturii şi tradiţiilor.

 

Căile de acces în PNDJ

 

Principala cale de acces este drumul naţional 66, care leagă localităţile Bumbeşti – Jiu – Gorj şi Petroşani – Hunedoara, distanţa traversată prin parcul naţional fiind de 33 km.

De asemenea Parcul Naţional Defileul Jiului este străbătut de o cale ferată electrificată cu 4 staţii pe teritoriul parcului: Meri, Lainici, Pietrele Albe, Strâmbuţa.

Cel mai apropiat aeroport este situat în municipiul Craiova, la 140 km de aria protejată.

Drumurile forestiere din Parcul Naţional Defileul Jiului sunt căi tehnologice de utilitate privată şi sunt denumite după numele bazinetului pe care îl deservesc : Bratcu, Tarniţa, Chitu, Cerbanaşu, Polatişte, etc. Circulaţia publică pe acest tip de drumuri este semnalizată prin semne şi marcaje, conform legislaţiei în vigoare și reglementărilor din regulamentul aferent Planului de Management.

Există căi de acces neamenajate ce deservesc aşezările din Plaiul Bumbeşti şi drumul din pasul Vulcan, o variantă de legătură între localităţile Vulcan – HD şi Schela – GJ folosite de turişti şi păstori. Accesul pe aceste căi nemodernizate este reglementat prin regulamentul Parcului Naţional Defileul Jiului.

 

2.5.2 Activităţi economice şi folosinţa terenurilor

 

Folosinţa terenurilor şi exploatarea resurselor natural

 

Categoriile de activităţi ce se desfăşoară în aria protejată depind de categoriile de folosinţă ale terenurilor, acestea fiind orientate în mare parte pe exploatarea resurselor şi a peisajului.

 

       Tabelul nr. 15 Categoriile de folosinţă ale terenurilor din PNDJ

Categoria Proprietarul Suprafaţa       ha % din suprafaţa totală
Păduri Statul Român 2.762,03 25,20
Persoane fizice 381,52 3,50
Composesorate / Obşti / Forme asociative / Inst. De cult 6.275,97 57,26
Pajişti Composesorate / Obşti / Forme asociative 1.206,18 11,10
Cariere Persoane juridice 4,90 0,04
Drumuri forestiere Statul român 23,51 0,21
Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbeşti Persoane juridice 5,86 0,05
Luciu de apă Statul român 72,66 0,7
Infrastructură de transport Statul român 38,59 (DN 66) + 29,52 (CFR) = 68,11 0,66
Alte categorii de terenuri cu vegetaţie, din categoria agricol şi vegetaţie în afara fondului forestier Proprietăţi particulare 81,40 0,74
Terenuri incluse în ZDD (% intravilan, unităţi de cult, zone afectate de construcţii de locuit sau pentru utilităţi agricole) Proprietăţi particulare sau ale unor instituţii (SDN, CFR, etc.) 58,77 0,53
TOTAL   10.940,91 100

 

Anexa nr. 24 Harta marilor proprietari din Parcul Național Defileul Jiului/ROSCI0063

 

Pădurile din zona parcului naţional, la începutul secolului XX erau în cea mai mare parte proprietate a obştilor comunităţilor locale: Porceni-Birnici, Murgile, Bumbeşti-Jiu sau proprietăţi particulare mănăstireşti : Mănăstirea Lainici, Mănăstirea Vişina.

Deşi Codul silvic din 1910 reglementa obligaţia proprietarilor particulari şi a obştilor de a amenaja pădurile avute în proprietate şi de a le exploata pe baza continuităţii producţiei de lemn, acestea nu au mers

pe linia unei culturi raţionale, exploatările făcându-se dezordonat şi mai mult pe lângă aşezări umane, fără a se ţine cont de regenerarea pădurii.

În 1932 o parte din aceste păduri trec în proprietatea publică a statului român, 28% din ele fiind amenajate între anii 1943-1944, iar Amenajamentul este aprobat în 1947 de către Consiliul Tehnic al Pădurilor.

Pentru pădurile de pe teritoriul Parcului Naţional Defileul Jiului, primele amenajamente unitare au fost întocmite începând cu anii 1950, începându-se gospodărirea pădurii pe baze ştiinţifice, efectuându-se în deceniile următoare ample lucrări de îngrijiri ale arboretelor curăţiri, rărituri, ponderi mai scăzute având lucrările de împăduriri, acestea din urmă fiind ajutate şi de mersul bun al regenerărilor naturale.

În trecut, pe teritoriul aflat astăzi în Parcul Naţional Defileul Jiului, activitatea de silvicultură şi exploatări forestiere a fost posibilă numai în zone restrânse cum ar fi: Bratcu, Tarniţa, Dumitra-Cerbanaşu din UP III Bratcu, Faţa Babei, Chitu din UP IV Chitu unde a existat posibilitatea construirii de drumuri forestiere.

Au existat şi situaţii de depăşire a posibilităţii anuale prevăzute în amenajamentele silvice prin apariţia unor fenomene de doborâturi de vânt, în arborete de limită altitudinală atât în UP III Bratcu cât şi în UP IV Chitu.

În prezent, fondul forestier din PNDJ, în care sunt permise lucrări silviculturale de îngrijire şi conducere a arboretelor sunt ua-uri încadrate în zona de conservare durabilă, anterior descrisă.

Este de menţionat că intreaga suprafaţă a fondului forestier de pe teritoriul parcului naţional se încadrează în grupa I de protecţie, vegetaţie forestieră cu funcţii speciale de protecţie.

Datorită pantelor excesive şi a condiţiilor edafice, adesea precare, arboretele sunt slab productive, predominând arborete de productivitate inferioară, extinse pe 5.382 ha, 61%, urmate de arborete de productivitate mijlocie, dispuse pe 3.396 ha, 38% şi cele de productivitate superioară prezente sporadic pe 112 ha,1%, situaţie reflectată şi în zonarea funcţională a pădurilor din cadrul Parcului Naţional Defileul Jiului elaborată cu ocazia revizuirii amenajamentului silvic din anul 2003.

La efectuarea lucrărilor silvice pe teritoriul parcului s-a pus accent pe un impact cât mai redus asupra biocenozei forestiere în urma tăierilor. Astfel lucrările silvice conforme cu amenajamentul, desfăşurate prin firmele de exploatare contractante, au fost monitorizate de către personalul parcului naţional, înregistrându-se uneori mici abateri ca : neprotejarea arborilor pe picior pe drumurile de scoatere a lemnului, rezultând zdrelirea scoarţei acestora, exploatarea cu utilaje grele în condiţiile unui teren moale şi îmbibat cu apă, fapt ce a dus la formarea unor şanţuri adânci prin pădure, deşeuri .

Ţinând cont că zona parcelelor din fostul UP III Bratcu, în care sunt permise lucrări silvice, este relativ mică şi cu relief accidentat, putem spune că impactul general asupra florei şi faunei din parcul naţional va fi minim, multe zone de exploatat masa lemnoasă fiind greu accesibile.

Neefectuarea la timp a tăierilor de igienă în anii precedenţi înfiinţării Parcului Naţional Defileul Jiului face ca în prezent, în multe zone forestiere, să fie numeroşi arbori uscaţi sau cu crengi rupte în coronament, aflaţi încă pe picior sau parţial dezrădăcinaţi, uneori constituind un real pericol pentru circulaţia pe drumul naţional sau putînd conduce la blocarea unor cursuri de apă ce strabate Defileul Jiului.

Masa lemnoasă provenită din rupturi, uscături este căutată de catre localnici, fiind folosită pentru încălzirea locuinţelor personale din parcul naţional sau din vecinătatea acestuia, această activitate ilegală fiind greu de combatut şi datorită situaţiei financiare precare a multor localnici din zonă.

În ultima perioadă, presiunea asupra pădurii nu mai este crescută datorită faptului că locuirea permanentă în zonele izolate este extrem de redusă. De asemenea, proprietarii solicită recoltarea de masă lemnoasă din vegetaţie din afara fondului forestier (vegetaţie crescută pe suprafaţa fîneţelor), fapt care a condus la neafectarea fondului forestier privat sau de stat. Totodată, acordarea de compensaţii pentru restricţiile impuse prin includerea în zona de protecţie a unor suprafeţe de păduri, ca urmare a unor hotărîri definitive ale instanţelor, a condus la o stare de mulţumire a membrilor obştilor. În momentul de faţă, situaţia este blocată prin decizii ale instanţelor, aşteptîndu-se noi reglementări.

Activitatea cinegetică a fost organizată prin 4 fonduri de vânatoare, două cu ponderea cea mai mare, Bumbeşti şi Sadu – 95% administrate de RNP – Romsilva, Direcţia Silvică Gorj, şi două Lupeni şi Polatişte administrate de AJVPS Hunedoara. După renunţarea de către Direcţia Silvică la fondurile cinegetice, acestea au fost preluate în administrare de către instituţii private dar activitatea de vînătoare efectivă în aria PNDJ este strict interzisă.

Pe teritoriul parcului naţional, creşterea animalelor este o activitate cu o pondere relativ mică, efectuată numai în cadrul comunităţilor locale, datorită migrării populaţiei în zone urbane, activitatea aceasta restrangându-se. Zone în care se mai cresc animale în parcul naţional sunt zona “plai Bumbeşti” şi zona Lainici cu un total de aproximativ 115 de bovine, 250 ovine şi 270 caprine. În zonele cu astfel de activităţi antropice, există permanent pericolul paşunatului în pădure cu animale care afectează atît flora cât şi liniştea faunei sălbatice.

           Ca urmare a regresului activităţii de creştere a animalelor, numeroase zone care înainte erau păşuni, acum sunt împădurite cu mesteacăn - Betula pendula sau plop tremurător - Populus tremula, zone întinse de pajişti putînd fi incluse, cu timpul în categoria terenurilor forestiere.

În golurile de munte Bratcu – Dumitra şi Sapa - Argele, creşterea oilor este o activitate tradiţională, însă constatăm aceeaşi tendinţă de restrîngere a activităţii sau chiar de părăsire. Drept urmare, RNP APNDJ constată o stare de subpăşunat, care poate fi readusă în echilibru doar prin măsuri de stimulare a activităţii de oierit / creştere bovine. În zona Sapa Argele, în perioada 2012 – 2016 s-a constatat existenţa unei singure stîne, cu un efectiv de aproximativ 700 ovine şi circa 50 bovine. În golurile de munte Bratcu – Chenia – Dumitra, există stîne de ovine şi bovine, dar nu sunt amplasate în PNDJ ci utilizează pajiştile proprietarilor, pe întreaga suprafaţă compactă (atît în aria protejată cît şi în afara ei). Estimăm circa 200 bovine şi 500 ovine.

Agricultura este o activitate de subzistenţă, restrânsă doar în jurul conacelor sau a locuinţelor din zona “plai Bumbeşti” datorită terenului foarte accidentat, lipsit de apă, precum şi a climei aspre care nu permite extinderea acesteia. Consideraţii asupra acestei activităţi au fost expuse la capitolul de comunităţi.

Apicultura este o activitate sezonieră tradiţională care se desfăşoară pe teritoriul parcului naţional, pornind de la sud din zona Bumbeşti-Jiu şi până în nord la Livezeni, odată cu înflorirea treptată a florei locale. Activitatea este susţinută de RNP APNDJ şi reglementată prin regulamentul ariei protejate.

 

Pescuit

 

Pe teritoriul Parcului Naţional Defileul Jiului este permis pescuitul numai pe rîul Jiu, conform legislaţiei piscicole naţionale în vigoare şi reglementărilor din prezentul plan şi regulament aferent planului de management.

În derularea activităţii PNDJ s-au constatat încălcări ale legislaţiei de pescuit prin folosirea unui număr mai mare de undiţe, folosirea momelilor naturale la salmonide, nerespectarea perioadei de prohibiţie.

Având în vedere localizarea principalilor afluenţi şi includerea acestora în zona de conservare durabilă a PNDJ cât şi necesitate luării unor măsuri necesare menţinerii echilibrului ecologic în cadrul ecosistemului acvatic, pe teritoriul PNDJ se instituie zone ihtiofaunistice de protecţie.

Zonele ihtiofaunistice de protecţie sunt reprezentate de toate apele curgătoare al căror curs este integral în parcul naţional, cu excepţia pîrîului Polatişte şi a râului Jiu, în cazul căruia pescuitul se reglementează prin normative tehnice din domeniul piscicol. Activitatea pe zonele ihtiofaunistice este reglementată prin Regulamentul Parcului Naţional Defileu Jiului.

           În prezent personalul administrativ al parcului naţional nu este împuternicit să constate contravenţii la legile piscicole.

 

Culegătorii

 

Este o practică des întalnită cea a recoltării produselor pădurii, precum şi a exemplarelor din flora locală: ciuperci, măceşe, muguri de brad, afine, mure, zmeură, plante medicinale, ghiocei. Cei care se îndeletnicesc cu această practică au o situaţie materială precară în general, iar produsele colectate sunt pentru uzul propriu sau le vând pentru a face rost de bani. Un control riguros al practicarii acestei îndeletniciri nu poate fi exercitat datorită dispersiei mari a suprafeţelor de recoltat şi împotrivirii culegătorilor pentru legitimare şi astfel rezultă imposibilitatea punerii în practică a procedurilor de avizare prevăute de legislaţie. RNP APNDJ va lua măsuri de restricţionare a recoltării produselor accesorii acolo unde situaţia o va impune. Momentan, RNP APNDJ nu dispune de studii de specialitate efectuate pe zona PNDJ şi astfel nu poate interzice integral activitatea, însă, în baza hotărîrii Consiliului Ştiinţific, poate interzice sau restricţiona aceasta.

Activitatea de colectare a exemplarelor de floră este interzisă conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195 / 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, art. 96, pct. 2, alin. 26.

 

 

Construcţiile

 

Activităţile hidrotehnice şi cariera de exploatare a resurselor neregenerabile din zona Meri ocupă locul cel mai important în activităţile antropice care modifică peisajul natural al Defileului Jiului.

Punctele de lucru ale SC Hidroconstrucţia SA de pe teritoriul Parcului Naţional Defileul Jiului sunt constituite din sedii administrative, staţii de producere a betonului şi de sortare agregate, ateliere mecanice şi depozite de materiale şi utilaje.

De asemenea la limita nordică în afara ariei protejate este amplasat punctul de lucru Livezeni, ce dezvoltă acumularea Livezeni. Aceste construcţii au un spaţiu ocupat bine definit şi nu se întrevăd altele. De asemenea, zona afectată nu va mai fi supusă impactului la finalizarea construcţiilor.

Construcţiile existente în PNDJ sunt alcătuite din : reţele de utilităţi publice şi / sau private (reţele apă şi canalizare, reţele de electricitate, reţele de telefonie, reţele de transport a gazelor naturale); drumuri forestiere; drum european E 79 cu poduri şi lucrări de stabilitate a terasamentelor; cale ferată cu tuneluri, poduri, gări, cantoane şi alte amenajări aferente liniei ferate Bumbeşti – Livezeni; construcţii de corectare a torenţilor; investiţia ”Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti” aflată în execuţie; MHC Chitu amenajată pentru producţie de energie electrică - beneficiar Mănăstirea Lainici; şantier de exploatare a resurselor minerale neregenerabile la cariera Meri; Mănăstirile Vişina şi Lainici cu construcţii aferente, Schitul Locurele, Schitul Pustnicul, Mănăstirea Slătioara cu Schitul ”Sf. Ioan Botezătorul”; antene de telefonie mobilă; cabane, cantoane silvice, clădiri şi dependinţe proprietatea persoanelor fizice şi juridice; clădiri denumite ”conace”, ce deservesc exploataţii agricole din zona plaiului; împrejmuiri; lucrări de refacere a malurilor; ziduri de sprijin; obiective hidrotehnice; stâne, etc. O categorie aparte de construcţii o reprezintă căile de acces recunoscute şi existente, denumite ”drumuri de plai”.

Exploatarea resurselor minerale s-a realizat pînă în anul 2008 în UP III Bratcu, ua 63% şi 64%, de către SC Cariera Meri SRL. Ulterior, în anul 2012, prin aplicarea OM 3993 / 2012, suprafaţa zăcămîntului a fost scoasă de sub regimul de protecţie parc național, rămînînd în regimul de arie protejată sit Natura 2000.

Zona este afectată de către activitatea de exploatare a resurselor minerale prin : deranjarea efectivă a habitatului faunei sălbatice, modificarea estetică negativă a peisajului dar şi modificarea cadrului natural implicit, prin decopertarea vegetaţiei versanţilor şi accentuarea pantelor acestora, zgomot permanent al utilajelor grele, cantitate de pulberi eliberată în atmosferă care se depune pe zone mari în jurul Carierei Meri, poluarea afectarea ecosistemului pârăului Bratcu care trece prin cariera.

Se constată că această activitate este autorizată momentan prin autorizaţia de mediu nr. 96 / 2013.

 

CAPITOLUL 3.

 

EVALUARE, PRESIUNI, AMENINŢĂRI

 

În aceast capitol sunt prezentate principalele valori şi ameninţări din Parcul Naţional Defileul Jiului, respectiv din situl de interes comunitar ROSCI0063 Defileul Jiului analizându-se situaţia valorilor identificate, respectiv presiunile care afectează starea acestora în prezent, estimându-se ameninţările care vor exista sau pot apărea pe viitor. Aceste analize se fac pornind de la informaţiile prezentate în capitolele anterioare şi stau la baza definirii măsurilor şi acţiunilor de management necesare pentru realizarea obiectivelor de conservare pentru care au fost desemnate ariile protejate.

Principalele valori ale ariei protejate sunt reprezentate de:

a. speciile şi habitatele care sunt importante pentru Parcul Naţional Defileul Jiului (specii cheie), alături de cele de interes comunitar, prezentate la capitolul 2.4

b. speciile şi habitatele de interes comunitar, prezentate în Formularul Standard şi prezentate / descrise la capitolul 2.4;

c. habitatele importante pentru speciile de interes comunitar, care nu sunt incluse în Formularul Standard, descrise la capitolul 2.4.

Totodată, au fost identificate şi alte valori importante pentru zonă, mai ales cele ce se constituie în resurse pentru localnici şi dezvoltarea zonei, dintre care enumerăm peisajele valoroase care pot constitui atracţii turisice sau valori care sunt importante pentru comunităţile locale şi care, dacă sunt păstrate şi valorificate, ajută la dezvoltarea locală şi la obţinerea unui sprijin real din partea autorităţilor şi a localnicilor pentru implementarea măsurilor de management, valorile culturale şi istorice ale zonei.

În tabelul nr. 16 se prezintă o analiză succintă a valorilor ariei protejate pentru a căror conservare s-au elaborat acţiuni în cadrul prezentului plan de management.


 

 

Tabelul nr. 16- Valorile de biodiversitate identificate în cadrul PNDJ / ROSCI0063

 
Valoare identifcată în PNDJ/ sit N 2000
Prezenţă în AP (ha) Importanţa pentru AP/ comunitate (d.p.d.v al conservării şi/sau utilizării economice) Importanţă deosebită (inclusiv valori unice)
COD/HABITATELE Natura 2000 şi HABITATELE ROMÂNEŞTI
4060 Tufărişuri scunde alpine şi boreale Prezent cu suprafaţă necartată Habitatul în PNDJ este definit de prezenţa a două asociaţii vegetale: prima asociaţie vegetală Bruckenthalio-Vaccinietum (Coldea, Filipaş et Stoica 2008) ale cărei fitocenoze ocupă suprafeţe întinse şi compacte în cadrul PNDJ, deasupra limitei superioare a pădurilor, înlocuind fitocenozele de pajişti secundare edificate de Nardus stricta şi Festuca nigrescens.Tufărişurile pitice încadrate în această asociaţie sunt edificate de Vaccinium vitis-idaea, V. myrtillus şi specia Brunckenthalia spiculifolia care imprimă un caracter regional asociaţiei. Cea de-a doua asociaţie vegetală Campanulo abietinae-Juniperus communis ssp alpina. Fitocenozele edificate de Juniperus communis ssp alpina ocupă suprafeţe întinse în Munţii Vulcan deasupra limitei superioare a pădurilor. Se dezvoltă pe soluri cu reacţie slab acidă situate pe versanţi cu diferite înclinaţii şi expoziţii. În unele cazuri, această asociaţie poate fi întâlnită şi pe bolovănişurii având un rol important în fixarea acestora. Un rol foarte important îl au aceste fitocenoze în reglajul hidric. Habitat important la nivel European, fiind specific pentru prezenţa unor specii de plante rare ( Campanula seratta)
40A0 *Tufărişuri continentale peripanonice (var. cu Syringa vulgaris şi Fraxinus ornus) Prezent cu suprafaţă necartată

Habitat important la nivel European şi naţional, fiind specific pentru prezenţa unor specii de plante endemice ale genului Dianthus având o valoare mare conservativă. Habitat prioritar.

6190 Pajişti panonice de stâncării Prezent cu suprafaţă necartată Valoarea conservativă a acestora fitocenoze, din structura habitatului, este foarte mare, fiind dată de prezenţa speciilor rare: Galium lucidum, Saxifraga marginata, Dianthus spiculifolius, Seseli rigidum, Linum uninerve, Poa molinierii, Festuca pachyphylla, Jovibarba heuffelii, Viola dacica, Thymus comosus etc. Habitat important la nivel European şi naţional, fiind specific pentru prezenţa unor specii de plante rare.
6230*Pajişti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase 24,57 Este întâlnit pe staţiuni cu altitudini cuprinse între 1350-1650 m, fiind situate la limita superioară a vegetaţiei forestieră, având origine secundară ca urmare a activităţii antropice, în special a păşunatului.Datorită contactului cu comunităţile vegetale arbustive aparţinând habitatului 4060, în structura acestor pajişti pătrund o serie de specii arbustive: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea etc., care deşi realizează o acoperire redusă, în timp, datorită proceselor dinamice naturale şi a competitivităţii ridicate a acestor apecii, abundenţa-dominanţa lor ar putea creşte, ducând la înlocuirea habitatelor de pajişti cu habitate de tufărişuri.Stratul ierbos este dominat de către tăpoşică (Nardus stricta) în M. Parâng-Polatişte şi păiuş (Festuca nigrescens) în M. Vulcan. În prezent ecosistemul de pajişte ce adăposteşte elemente de identificarea ale habitatului 6230* este utilizat de membrii comunităţii locale ca şi păşune. Valoare conservativă: redusă însă conform legislaţiei europene este unul dintre habitatele considerate a fii prioritar. Habitat prioritar conform legilaţiei europene.Habitatul a fost descris în Studiul de fundamentare pentru înfiinţarea Parcul Naţional Defileul Jiului, Stoiculescu, 2004 însă din punct de vedere strict al vegetaţiei actuale, fitocenozele identificate în zona de studiu, pot fi încadrate cu mare greutate în cadrul habitatului 6230*, în cel mai fericit caz putând fi considerate ca făcând parte dintr-un habitat 6230* extreme de degradat.
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase Prezent cu suprafaţă necartată În PNDJ, acestă asociaţie a fost identificată pe o suprafaţă de mică, fiind într-o avansată stare de degradare ca urmare a invaziei speciei Nardus stricta care realizează o acoperire medie de peste 50%.In prezent habitatul este utilizat de membrii comunităţii locale ca şi păşune.

Habitat pentru speciile de importanţă comunitară/ specii rare de floră.

6510 Pajişti de altitudine joasă ( Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) Prezent cu suprafaţă necartată Pajiştile mezofile edificate de păiuşul roşu (Festuca rubra) şi iarba vântului (Agrostis capillaris) sunt cele mai răspândite pajişti secundare în cadrul PNDJ. Fitocenozele acestei asociaţii ocupă staţiuni cu pante şi expoziţie variabilă, existenţa acestora fiind condiţionată, în primul rând de o intensitate medie a factorului antropic. Fiind pajişti secundare, aceste fitocenoze s-au format pe locul fostelor păduri defrişate, şi sunt utilizate în special ca fâneţe şi păşuni.Fitocenozele acestui habitat prezintă o variabilitate structurală foarte ridicată în strânsă corelaţie cu modul de folosinţă tradiţional (fâneţe păşunate), acestea având o valoare economică ridicată pentru comunităţile locale. Valoare conservativă mare o au doar acele fitocenoze care adăpostesc specii rare, în principal specii de orhidee.
7220 *Izvoare petrifiante cu formare de travertine 0,009 Acest habitat este întâlnit în două bazinete (Bratcu şi Polatişte) din cuprinsul Parcului Naţional Defileul Jiului. Este un habitat hidrofil dezvoltat în lungul izvoarelor şi al pâraielor, regăsindu-se în general punctiform (sute de metri pătraţi) şi dependent de fluctuaţiile surselor de apă. Valoarea conservativă a habitatului românesc corespondent este foarte mare fiind totodată şi habitat prioritar.
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase Prezent cu suprafaţă necartată
8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase 109,2 Habitatul este distribuit în funcţie de prezenţa staţiunilor caracteristice acestui habitat, respectiv prezenţa grohotişurilor, a stâncăriilor. Se observă o distribuţie dispersată pe întregul cuprins al parcului.
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 3584,4 În cuprinsul Parcului Naţional Defileul Jiului acest tip de habitat este foarte bine reprezentat.Arboretul are o acoperire mare (60-80%) şi înălţimi de 15-20 m pentru fag şi 17-25 m pentru brad. Ocupă aproximativ 30% din suprafaţa PNDJ/SCI0063 Defielul Jiului.

Habitatele 9110 şi 9130 au o valoare ecosistemică mare, asigură condiţii favorabile menţinerii unui număr mare de specii de plante si animale protejate. Prin existenţa lemnului mort şi cel al aflat în descompunere asigură o mare biodiversitate habitalui. De starea lor de conservare depind foarte multe specii de păsări, mamifere şi nevertebrate.

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 317,5 Acest tip de habitat este mai puţin reprezentat, făgetele din cuprinsul acestuia având un caracter mai acidofil. Habitatul 9130 se întâlneşte preponderent   în partea estică a Jiului, mai precis în partea central-sudică, iar în partea vestică, pe Dealul Pleşa.
9150 Păduri medioeuropene de fag tip Cephalanthero-Fagion 10,8 Parcul Naţional Defileul Jiului adăposteşte acest tip de habitat doar în partea de nord.Valoarea conservativă a habitatului românesc corespondent este moderată.

Folosit ca habitat de mai multe specii de importanţă comunitară.

Prin existenţa lemnului mort şi cel al aflat în descompunere asigură o mare biodiversitate habitalui.

9180 *Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene 135,1 În Defileul Jiului acest habitat este întâlnit pe câţiva afluenţi ai Jiului cum ar fi: Pârâul Bulzului, Pârâul Repede, Pârâul Bratcului, Pârâul Cerbaşul Mic. Suprafaţă ocupată de acest habittae în PNDJ este importantă având în vedere că pe tot cuprinsul ţării acest habitat se extinde pe o arie de câteva mii de hectare. În România acest tip de habitat a fost echivalat cu: R4117 – Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva. Valoare conservativă: foarte mare, habitat prioritar.
91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alnus-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 57,4 Acest tip de habitat este strict legat de prezenţa unor cursuri de apă, regăsindu-se în principal de-a lungul râului Jiu şi doar pe câţiva afluenţi ai acestuia: pârâul Ursului, pârâul Chitului, pârâul Cerbasul Mic. În Parcul Naţional Defileul Jiului este întâlnit pe o suprafaţă relativ mică ce necesită o atenţie deosebită în vederea conservării.Faptul că râul Jiu (de care este condiţionată existenţa aninişurilor în Defileul Jiului) are un debit destul de mare şi constant, a determinat migrarea unor aninişuri din imediata apropiere a apei (respectiv din luncă) spre zonele împădurite unde ocupă treimea inferioară a versanţilor, lucru ce se repercută şi asupra solurilor întâlnite cu precădere.

Valoarea conservativă a habitatului românesc corespondent este foarte mare, habitat prioritar. Sunt foarte rare la nivelul Uniunii Europene.

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 4152,4 Acest tip de habitat este întâlnit la altitudini mai mari decât celelate habitate în a căror compoziţie domină fagul, fapt pentru care este întâlnit preponderent în zona montană a Defileului Jiului, fiind bine reprezentat atât la vest de Jiu, în munţii Vulcan, cât si la vest de Jiu în munţii Parâng. Ocupă aproximativ 40% din suprafaţa Parcului Naţional.

Are o valoare ecosistemică mare, asigură condiţii favorabile menţinerii unui număr mare de specii de plante si animale protejate.

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 62,3 Acest tip de habitat este slab reprezentat în Parcul Naţional Defileul Jiului, fiind întâlnit doar în partea de sud a acestuia, respectiv pe Culmea Pleşa. Valoarea conservativă a habitatului românesc corespondent este moderată.

Valoarea conservativă a habitatului românesc corespondent este moderată, însă deosebit de important pentru speciile pe care le găzduieşte şi al căror habitat natural s-a restrâns foarte mult.

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiune montană (Vaccinio-Piceetea) 19,1 În Parcul Naţional Defileul Jiului, acest tip de habitat este slab reprezentat, întâlnindu-se doar în câteva parcele situate la limita superioară a pădurii, în munţii Vulcan. Suprafaţa ocupată este mică atât la nivelul ţării cât şi la nivelul ariei protejate, impunându-se astfel măsuri de conservare a acestuia. Valoarea conservativă a habitatului românesc corespondent este moderată.
3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane Prezent cu suprafaţă necartată

Habitate ce asigură pe lângă protecţia malurilor cursurilor permanente de ape şi condiţiile de adapost si cuibărit pentru o serie de specii deosebit de importante pentru conservare, cum ar fi de exemplu vidra ( Lutra lutra), mierla de apă ( Cinclus cinclus). Participă totodată la crearea ”galeriilor verzi” ale râului Jiu oferind nuanţă şi contur peisajului din Defileul Jiului.

Sunt habitate importante pentru găzduirea unor specii de păsări şi pentru peisajul zonei.

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane Prezent cu suprafaţă necartată
3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane Prezent cu suprafaţă necartată
9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- carpinetum Prezent cu suprafaţă necartată

Importanţa conservativă a habitatului este moderată, prezentând imporanţă datorită apariţie gorunului la altitudine, fiind folosit ca habitat de mai multe specii de importanţă comunitară.

Valoarea conservativă a habitatului românesc corespondent este moderată, însă

deosebit de important pentru speciile        ( Osmoderma eremita, Cerambyx cerdo) pe care le găzduieşte şi al căror habitat natural s-a restrâns foarte mult.

91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen Prezent cu suprafaţă necartată
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile dela nivelul câmipiilor, până la cel montan şi alpin Prezent cu suprafaţă necartată

Acestea fiind răspândite, de obicei, de-a lungul pâraielor, absorb cantităţi mari de apă în timpul viiturilor, pe care le redau în circuit într-un mod lent, având astfel o funcţie de tampon.

Habitat ce gazduieşte specii de flora rara şi/ sau de interes comunitar.
Habitat fără cod Natura 2000 - Comunităţi sud-est carpatice de bolovănişuri fixate cu Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria şi Geranium lucidum Prezent cu suprafaţă necartată - -
Habitat fără cod Natura 2000 - Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum 345,5 La nivel european (Comisia Europeanã 2003) acest tip de habitat nu este echivalat cu nici un habitat Natura 2000. Habitatul se găseşte în Defileul Oltului, Defileul Jiului şi pe Muntele Cozia, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de fag (Fagus sylvatica) şi amestec cu fag.Deşi acest tip de habitat românesc nu este regăsit în lista habitatelor europene, acesta prezintă importanţă fiind caracteristic zonei de vest a ţării. Habitatul are ca şi specie caracteristică specia Galium kitaibelianum, plantă cu răspândire limitată în cuprinsul ţării. Suprafaţa ocupată este o suprafaţă considerabilă, având în vedere că suprafaţa totală ocupată de acest habitat, la nivel naţional, este redusă.Valoare conservativă: foarte mare.
Habitat fără cod Natura 2000 - Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Leucobryum glaucum 1,4 La nivel european (Comisia Europeanã 2003) acest tip de habitat nu este echivalat cu nici un habitat Natura 2000. Stratul arborilor este compus exclusiv din pin silvestru (Pinus sylvestris), sau cu puţin amestec de scoruş (Sorbus aucuparia), mesteacăn (Betula pendula), molid (Picea abies), brad (Abies alba); are acoperire de 30-60% şi înălţimi de 15-20 m la 100 de ani.

Stratul arbuştilor lipseşte sau este reprezentat de rare exemplare de Juniperus communis.

Valoare conservativă: foarte mare.

COD/ SPECII DE FLORĂ şi FAUNĂ Natura 2000 şi de interes naţional Prezenţa în AP
FAUNĂ
MAMIFERE
1304 Rhinolophus ferrumequinum Prezent Fiind specii ce consuma insecte, ocupă o nişă foarte bine delimitată şi deosebit de importantă în lanţul trofic, fiind singurii duşmani naturali pentru multe specii de insecte. Populaţiile de lilieci au rol reglator în dezvoltarea unor populaţii de insecte care pot avea impact dăunător asupra habitatelor forestiere şi nu numai. Toate speciile din ţară sunt protejate.

Specii de interes comuniar/Directiva Habitate Anexa 2, Legea 49 cu compeltările ulterioare anexa 3, 4a.

1324 Myotis myotis Prezent
1310 Miniopterus schreibersi Prezent
1308 Barbastella barbastella Prezent
1310 Miniopterus schreibersii Prezent
1361 Lynx lynx Prezent Specie ce face parte din ”grupul ” carnivorelor mari, grup pentru care Romania ocupă loc fruntaşi pentru efectivele deţinute în cazul acestor specii.

Specia este pe cale de dispariţie locală în Europa de vest. Biotopurile din PNDJ corespund habitatului specific râsului, tendinţele viitoare ale specie în aceste biotoburi sunt favorabile.

1354 Ursus arctos Prezent

Existenţa speciei depinde în mare măsură de managementul conservativ ce se aplică populaţie de urs brun din Carpaţi.Ursul este în general un indicator al calităţii ecosistemelor. Starea de conservare nefavorabilă a habitatului, fragmentarea lui precum şi tendinţa acesteia de înrăutăţire generează perspective de

viitor nefavorabile pentru această specie.

 

Este specie vulnerabilă la nivelul Romaniei fiind specie pe cale de dispariţie în Europa (declarată prioritară). Pe suprafaţa PNDJ au fost identificate habitate adecvate pentru specie.
1352 Canis lupus Prezent

Contribuie la menţinerea unor ecosisteme sănătoase, echilibrate fiind factor de selecţie a exemplarelor de pradă care nu prezintă viabilitate.

Este specie vulnerabilă la nivelul Romaniei fiind specie pe cale de dispariţie în Europa (declarată prioritară).
1355 Lutra lutra Prezent

Bioindicator important al stării ecosistemelor acvatice, este o specie vulnerabilă.

Este menţionată în Directiva Habitate Anexa 2, Legea 49 cu completările ulterioare anexa 3, 4a.

Rupicapra rupicapra Prezent Rupicapra rupicapra specie a carui habitate de hranire este reprezentat de zonele împădurite şi stâncăria de pe versanţi, acest habitta este folosit şi de alte ierbivore. Specii de interes naţional, vulnerabile la nivelul Românie, constituind verigi importante în lanţul trofic.
Specii de pradă pentru carnivore mari (cerb carpatin, căprior şi mistreţ) Prezente
PĂSĂRI
A091 Aquila chrysaetos Prezent
Rol reglator în controlul populaţiilor de mamifere mici, amfibieni, păsări, reptile şi insecte.

 

Specii enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.

A089 Aquila pomarina Prezent
A090 Aquila clanga Prezente, neidentificată distribuţia
A103 Falco peregrinus
A215 Bubo bubo
A224 Caprimulgus europaeus
A236 Dryocopus martius
A234 Picus canus
A338 Lanius collurio
Speciile de păsări de interes naţional/comunitar din anexa 21 Prezente, neidentificată distribuţia
AMFIBIENI
1166 Triturus cristatus Prezent

Ca toate speciile de amfibieni sunt specii

indicatoare de apă curate şi habitate sănătoase. Este cea mai mare specie de tritoni din romania

Este o specie rară cu un declin accentuat în ţară cât şi în Europa din cauza distrugerilor de habitate.

1193 Bombina variegata Prezent

Bombina variegata este una din cele mai abundente specii de amfibian in cadrul PNDJ, deoarece utilizează de orice ochi de apă disponibil pentru reproducere.

Au un rol ridicat în echilibrul lanţurilor trofice constinduind hrana multor altor specii.

Specia este în declin alarmant în toate ţările din vestul Europei, neexistând populaţii mari interconectate.

Vipera ammodytes ammodytes Prezent

Au un rol ridicat în echilibrul lanţurilor trofice constinduind hrana multor altor specii. Zooteca praticola specie identificată în premieră în PNDJ şi judeţul Gorj.

Specii ce la nivelul ţări se încadrează în diferite categori de protecţie ( specii rare, vulnerabile, ameninţate).
Zooteca praticola Prezent, identificat pentru prima dată în zonă
Vipera berus Prezent
PEŞTI
1138 Barbus meridionalis Prezent Speciile de peşti au un rol important în lanţul trofic al ecosistemelor acvatice şi o importanţă deosebită din punct de vedere economic pentru comunităţile care exploatează încă tradiţional resursele naturale.Majoritatea speciilor şi-au redus arealul în ultimele decenii mai ales din cauza dispariţiei habitatelor ideale pentru specie datorită regularizării râurilor sau/ şi a extracţiei de materilal grosier din albia minora. Specii de interes comuniar/Directiva Habitate Anexa 2. O mare parte din speciile menţionate sunt indicatori ai unor habitate acvatice nepoluate cu paremetrii chimici ai apei foarte buni.
1163 Cottus gobio
1122 Gobio uranoscopus
1145 Sabanejewia aurata
NEVERTEBRATE
1084 *Osmoderma eremita După regimul trofic fiind saproxilice/xylofage, ei se hrănesc cu lemnul descompus sau semidescompus al arborilor cu esenţe foioase, astfel, participând activ în procesul de reducere a materiei lemnoase şi îmbogăţirea solului cu humus. Prezenţa sa confirmă o bună stare de sănătate a ecosistemului, fiind bun indicator al stării de echilibru natural al ecosistemelor forestiere. Specie de interes comuniar/Directiva Habitate Anexa 2. Sunt specii de interes comunitar, unele dintre ele ameninţate cu dispariţia fiind astfel declarate ca prioritare ( un asterisc în faţa numelui speciei).
1088 Cerambyx cerdo
1083 Luncanus cervus Adulţii şi larvele speciilor sunt iniţiatori primari în procesele de descompunere a materialului lemnos, facilitând astfel accesul la aceste resurse şi altor organisme saproxilice.
4026 Rhysodes sulcatus Este specie indicatoare de păduri virgine şi cvasivirgine, stabile, cu cantităţi mari de lemn mort, cu naturalitate mare (4-5).
1086 Cucujus cinnaberinus Adulţii şi larvele speciilor sunt iniţiatori primari în procesele de descompunere a materialului lemnos, facilitând astfel accesul la aceste resurse şi altor organisme saproxilice.
1089 Morimus funereus
1087 *Rosalia alpina
1093 Austropotamobius torrentium Eeste specie bioindicatoare fiind întalnită la munte, în ape reci, repezi, bine oxigenate.
*Panaxia ( Callimorpha ) quadripunctaria Rol ridicat în ecosistemle de pajişti, în controlul dăunătorilor şi polenizarea unor specii de flora. Sunt specii studiate fiind bune indicatoare a fragmentării habitatelor şi schimbărilor climatice.

Specie de interes comuniar/Directiva Habitate Anexa 2. Specii ce apar şi pe Lista Roşie a lepidopterelor din România, Rakosy et al. 2003.

Lycaena dispar rutilus
Pholidoptera transsylvanica
Specii de nevertebrate endemice (un gasteropod (Drobacia banatica), un scorpion (Euscorpius carpathicus), un opilionid (Paranemastoma silli) şi două specii de orthoptere (Pholidoptera transsylvanica, Odontopodisma carpathica) Sunt specii emblematice pentru Romania.
FLORĂ
Campanula serrata Prezentă Specii rare şi cu efective reduse, periclitate la nivel european şi ale căror populaţii sunt tot mai scăzute din cauza degradării habitatelor şi a fragmentării acestora. Specii de interes comunitar, figurează pe Anexa II a Directivei Habitate şi pe Anexa 3 a Legii 49/2011.
Specii rare de floră prezentate în anexa 15 Prezente, neidentificată distribuţia

Specii rare în România, conform Listei roşii a plantelor superioare din România publicată în 1994 (Oltean et al).

REZERVAŢII Naturale:
Sfinxul Lainici - Monument al naturii- arie protejată ce are ca scop protecţia elementului natural cu valoare peisagistică reprezentat în cazul de faţă de formaţiunea geologică cu aspect de sfinx, format prin modelarea unei stânci de către factori climatici de mediu ( îngheţ/dezgheţ/precipitaţi/vânt). LEGE Nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate
Stâncile Rafailă -

Monument al naturii- zona a fost desemnată arie protejată, având scopul de a conserva elementele naturale respectiv a cele două blocuri de mari dimensiuni de şisturi cu cloritoid, alcătuite dintr-o gamă largă de roci metamorfozate slab, gresii microconglomeratice pirifilit,serucit şi muscovit.

Cloritoidul apare în rocile argiloase care, datorită unui metamorfiz incipient, au trecut în şisturi pirofilitice sericitice .

Datorită modului de prezentare a pirofilitului ( intens colorat respectiv negru sau verde) cloritoidul se întâlneşte sub două denumiri, şi anume:

- cloritoidul verde

- cloritoidul negru

Cele două varietăţi de cloritoid apar în rocile pelitice bogate în aluminiu şi fier, sărace în calciu, magneziu şi alcalii.

VALORILE CULTURALE şi RESURSELE NATURALE
Construcţile tipice zonei -CONACELE Sunt construcţii tipice zonei şi regiunii Oltenia, comunitatea locală încă le mai păstrează însă există tendinţa de a le moderniza. Păstrarea lor este esenţială pentru conservare arhitecturii tradiţionale din zonă şi menţinerea peisajului din zona plaiurilor de la munte (Plaiul Bumbeşti, Bâlbea, Trântor).
Peisajul din zonă- Culoarul defileului şi zonele de stâncărie Conferă unicitate zonei Păstrarea lor este esenţială pentru conservare peisajului.
Râul Jiu (ca resursa naturală cu multiple funcţii-   în principal de reglare şi de ecoturism) Râul Jiul este afluent de ordinul I al Dunării .Valorile medii multianuale ale debitului râului Jiu sunt înregistrate cu 10 mc / s la Iscroni şi 21,6 mc / s la Bumbeşti Jiu . Este cel mai mare ecosistem acvatic de la nivelul PNDJ cu rol foarte important în definirea microclimatului zonei, o serie de specii , habitate, peisajul şi nu numai depind de existenţa şi menţinerea acestei resurse de apă.
% mare de acoperire al zonei cu ecosistem de padure- peste 85 % Ecositemul de pădure are cea mai complexă structură determinând astefl o imprtanţă mare economică, socială şi ecologică. Păstrarea acestui ecosistem este necesară având în vedere regimul de protecţie al zonei şi multitudinea funcţiilor de protecţie deţinute de acesta (funcţia de protecţie a apelor; a terenurilor şi solurilor; funcţia de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători; funcţia de recreere; funcţia de interes ştiinţific şi de conservare a fondului genetic – forestier, etc).
Terenuri cu pajişti cu diferite categori de folosinţă (păşune, fâneţe) Participa la definirea peisajului din zonă. Păstrarea lor este esenţială pentru asigurarea hranei speciilor pradă, dar sunt importante, atât pentru conservare peisajului, cât şi pentru creşterea animalelor.
Vegetaţie ripariană, culoar/ aliniamente de arbori şi arbuşti Participa la definirea peisajului din zonă. Participă la definirea unor habitate importante printre care unul prioritar. Important pentru conservarea şi protecţia habitatului de anin, habitatelor de hranire şi inmultirea pentru unele specii de păsări şi insecte ( specia Aggnathus decoratus este localizată strict în trunchiul arborilor de anin, Stoiculescu, 2004).


3.1 Evaluare pentru biodiversitate şi peisaj

În cadrul parcului naţional există o multitudine de ecosisteme: forestiere, acvatice pe cursul râului Jiu şi pe afluenţii acestuia, îmbinate cu suprafeţe mai mari sau mai mici de pajişti.

Rezultatele obţinute în urma studiilor efectuate de administraţia parcului, prin servicii contractate, finanţate prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu şi co-finanţate din Fondul European de Dezvoltare Durabilă ne permit o apreciere a stării de conservare a habitatelor şi speciilor aflate în studiu.

În anexa 25 este prezentată starea de conservare a habitatelor din PNDJ / ROSCI0063 Defileul Jiului pentru care s-a realizat evaluarea statutului de conservare până în prezent, cât şi măsurile minime de management stabilite pentru menţinerea / îmbunătăţirea acesteia.

În anexa 26 este prezentată stare de conservare a speciilor de faună din PNDJ / ROSCI0063 Defileul Jiului pentru care s-a realizat evaluarea statutului de conservare până în prezent, cât şi măsurile minime de management stabilite pentru menţinerea / îmbunătăţirea acesteia.

Pentru speciile şi habitatele ce nu au facut obiectul studiului mai sus amintit, deţinem date sumare din Formularul Standard Natura 2000 al Sitului Defileul Jiului- ROSCI0063, sit ce se suprapune în procent de peste 99% peste PNDJ, asupra stării de conservare a habitatelor.

Pentru viitor se propun acţiuni menite să arate starea de conservare reală a habitatelor şi speciilor din PNDJ / ROSCI0063, ce nu au fost evaluate încă în anumite studii. Astfel se vor evalua următorii parametrii :

Pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor s-au luat în considerare următorii parametrii :

  1. aria de repartiţie naturală;
  2. suprafaţa acoperită de habitat;
  3. structura şi funcţionalitatea specifică a habitatului;
  4. perspective viitoare care îi sunt asociate.

 

3.2 Evaluarea culturală

 

Dovezi ale existenţei istorice a unor populaţii în zonă o reprezintă amplasarea în apropiere a celor două castre romane, Bumbeşti şi Vârtop.

Acestea însă, nu sunt puse în valoare în scop turistic şi pot fi vizitate fără ghid.

De o mare însemnătate pentru patrimoniul cultural al zonei sunt aşezările umane din zona Plaiul Bumbeşti (zona Trîntor, Meri, Lainici,...), aşezări cîndva populate de locuitori, în majoritate vîrstnici. Constatăm depopularea masivă în ultimii şapte ani şi numai existenţa izolată sau mai degrabă periodică a unor urmaşi, cu derularea unor activităţi sezoniere şi din ce în ce mai reduse ca amploare. O importanţă deosebită în păstrarea valorilor culturale ale zonei au avut-o bisericile şi mănăstirile ce reprezentau liantul societăţii din timpurile vechi, dar şi un refugiu din calea prăduitorilor. Astfel că în PNDJ întâlnim două mănăstiri (Vişina, Lainici) şi două schituri (Locurele, Pustnicul).

Muzeul arhitecturii populare din Gorj, situat la 10 km de limita sudică a PNDJ, în localitatea Curtişoara, oferă vizitatorilor o imagine a locuinţelor tradiţionale din zona Gorjului într-un cadru natural pitoresc.

În pasul Lainici întâlnim monumentul Generalului Dragalina, erou al primului război mondial, căzut la datorie pentru întregirea neamului românesc.

Un punct de atracţie în managementul vizitatorilor îl poate constituie şi ansamblul monumental al sculptorului Constantin Brâncuşi situat în oraşul Târgu Jiu.

În raza PNDJ nu există o activitate susţinută de păstrare a tradiţiilor (tîrguri, şcoli de meşteşuguri, sărbători locale cu specific, ansambluri folclorice, tradiţii pentru diferite sărbători, etc.). Izolat, astfel de activităţi se rezumă la prezentarea unor momente artistice cu ocazia serbărilor de sfîrşit de an susţinute de elevii din şcolile din raza parcului. RNP APNDJ încearcă redescoperirea acestor tradiţii prin organizarea / colaborarea cu şcolile şi alte personalităţi ale zonei, prin susţinerea la Centrul de vizitare a unor activităţi de prezentare, şezători, activităţi practice, etc, însă implicarea comunităţii este practic inexistentă.

 

3.3 Evaluarea folosirii terenurilor şi exploatării resurselor naturale

 

Principala bogăţie a Parcului Naţional Defileul Jiului o constituie fondul forestier, care în marea lui majoritate este privat. Măsurile restrictive impuse de caracterul conservativ al unei astfel de arii protejate au redus exploatarea masei lemnoase aproape în totalitate.

Astfel că proprietarii de păduri se îndreaptă acum către Statul Român pentru obţinerea compensaţiilor cuvenite conform legislaţiei naţionale, pentru masa lemnoasă neexploatată din pădurile cu funcţii speciale de protecţie. Situația proprietarilor de fond forestier este prezentată în tabelul 17.

 

Tabelul nr. 17 Proprietarii fondului forestier din PNDJ

Fond forestier total Fond forestier public de stat Fond forestier privat
Persoane fizice Persoane Juridice Instituţii de cult
9.443,03 2.785,54 381,52 6.146,27 129,70

 

Culturivarea terenurilor agricole se practică la scară redusă, doar în apropierea locuinţelor temporare, fără influenţe semnificative asupra capitalului natural.

Creşterea animalelor a avut în trecut o pondere mai importantă ducând la coborârea antropică a limitei pădurii şi extinderea păşunilor spre partea superioară a versanţilor, astfel s-a creat un gol montan antropic.

În prezent această activitate este în declin, însă trebuie urmărit dacă aceasta nu afectează dinamica unor habitate.

Din cele 3 stâne existente în golul de munte Sapa-Argele numai una este folosită, însă şi aceasta este în degradare.

În poienile şi pădurile învecinate locuinţelor din Plaiul Bumbeşti, Schitul Locurele, Poiana Pustnicului şi Brădişorul, se practică însă păşunatul, fără pază, cu o posibilă influenţă asupra speciilor şi habitatelor. În perioada 2015 – 2016, din declaraţiile proprietarilor, deținem informații pentru un număr de 115 bovine, 5 cai, 250 oi şi 270 capre, însă numărul variază de la un an la altul.

Depopularea masivă a zonelor locuite din Plaiul Bumbeşti a condus la conversia pajiştilor şi fîneţelor în suprafeţe ocupate de vegetaţie forestieră pionieră (mesteacăn, salcie sau chiar salcîm) fapt ce conduce, aşa cum am mai menţionat, la o dinamică a habitatelor, şi practic la imposibilitatea de luare a unor măsuri adecvate de management, ţinînd cont de proprietatea privată a terenurilor, a lipsei cadastrului agricol şi forestier şi nesusţinerea financiară a implementării unor astfel de măsuri, de către statul român. Există suprafeţe însemnate de foste pajişti acoperite integral cu specii de vegetaţie forestieră, aflate în stadii de prăjiniş – codrișor iar despre reconversia către pajişti nu poate fi vorba în contextul actual. De asemenea, reconversia brutală ar însemna un impact major negativ, ţinînd cont că perioada de instalare a prezentei generaţii de arbori este de circa 10 – 25 ani.

Foarte puţin organizată este recoltarea produselor accesorii ale pădurii, ciupercile, fructele de pădure, activitate care este practicată individual, în general pentru nevoile proprii.

Albinăritul este şi el prezent, îndeosebi cantonat la marginea drumului naţional şi în funcţie de perioadele de înflorire, de primăvara până într-a doua parte a verii. Apicultura a fost dezvoltată şi în trecut, aşa cum stau mărturie stupii arhaici de la muzeul arhitecturii populare de la Curtişoara, proveniţi de la conacele din Plaiul Bumbeştilor.

Pe suprafaţa PNDJ se suprapun parţial patru fonduri cinegetice, gestionate de asociaţii private din judeţele Gorj şi Hunedoara. În suprafeţele ce sunt incluse în PNDJ, este interzisă vânătoarea.

Pescuitul se defăşoară în prezent cu respectarea ordinului autorităţii centrale privind prohibiţia la pescuit şi conform Regulamentului Parcului Naţional Defileul Jiului.

 

3.4 Evaluarea turismului şi a altor activităţi ”outdoor ”

 

În aria protejată, turismul nu şi-a găsit un aliat în natură, ci s-a rezumat numai la trecătorii grăbiţi şi enoriaşii ce vizitează mănăstirile şi schiturile din defileu. Faptul că pe teritoriul parcului naţional nu găsim nici un traseu turistic omologat sau un hotel consacrat, sunt indicii clare că zona are un potenţial turistic redus, putându-se dezvolta totuşi printr-o infrastructură adecvată adresată turiştilor activi, iubitori de plimbări în natură. Categoriile de vizitatori întâlniți în aria protejată sunt prezentate în tabelul 26.        

Pe lângă aceştia în perioada caldă a anului, defileul este ”invadat” de vizitatorii de weekend, ce se amplasează în general lângă cursul râului cu corturi, autovehicole, grătare, în scopul recreerii de câteva ore.

Oamenii care vizitează această zonă provin din localităţile învecinate parcului - Petroşani, Lupeni, Bumbeşti Jiu, Tg Jiu şi nu pot fi consideraţi turişti, deoarece nu călătoresc mai mult de 24 de ore departe de domiciliu, ci sunt mai degrabă vizitatori care folosesc parcul pentru a se relaxa într-un mod extrem de comod şi de cele mai multe ori, nu sunt interesaţi de locul pe care îl vizitează, de importanţa lui şi nici de impactul pe care îl provoacă.

PNDJ este accesibil pe drumul naţional 66 ce face legătura între Târgu Jiu şi Petroşani şi pe calea ferată electrificată Craiova – Simeria, cu 4 staţii în interiorul ariei protejate.

Prin acţiunile de patrulare ale administraţiei în aceste perioade s-a putut observa că aceştia cunosc regulile de vizitare, însă nu le respectă în totalitate. Totuşi o reducere a cantităţii de deşeuri, s-a putut observa de-a lungul perioadei de când s-au implementat acţiuni de conştientizare.

Acţiunile de conştientizare au fost coroborate cu realizarea, cu sprijinul autorităţilor locale, a unui loc de campare conform legislaţiei, în zona Lainici. Astfel, au fost instalate vetre pentru foc şi au fost amplasate pubele pentru resturile menajere şi panouri indicatoare, atît pentru direcţionare cît şi pentru evidenţierea unor reguli imperios de respectat. Locul de campare este inspectat periodic de rangeri care monitorizează starea infrastructurii cît şi turiştii, în scopul desfăşurării în condiţii civilizate a ”ieşirilor în natură”. Am constatat în cursul activităţilor curente că autoritatea rangerilor şi a personalului administraţiei nu este un factor de normalitate, deseori personalul fiind agresat verbal şi ameninţat. În multe cazuri a fost nevoie de intervenţia instituţiilor cu rol abilitat de intervenţie (Poliţie, Jandarmerie). De aceea, RNP APNDJ solicită permanent realizarea de protocoale de colaborare cu astfel de instituţii şi stabileşte de comun acord planificarea de patrule mixte, însă, neacoperitoare la nivelul întregii arii protejate şi a timpului efectiv de lucru. Realizarea de patrule mobile de către aceste instituţii (Poliţie, Jandermerie) ar putea fi o soluţie pentru intervenţia operativă, atît în folosul RNP APNDJ cît şi a altor entităţi şi persoane fizice din raza PNDJ, avînd în vedere şi că zona este una de mare tranzit.

Infrastructura turistică a fost îmbunătîţită prin crearea a două trasee tematice, unul în zona Lainici - Schit Locurele - Schitul Pustnicului - Gropu (cca. 9 km), denumit ”Defileul Jiului şi comorile sale” şi altul amplsat în zona Meri, denumit ”Poveştile pădurii”, cu o lungime de cca. 8 km. Aceste trasee tematice se adresează publicului larg care doreşte să cunoască o parte din elementele ce compun ”bogăţia” zonei, atît sub aspect ştiinţific cît şi cotidian (peisaj, natură, biodiversitate, comunităţi). Aceste trasee sunt marcate (nu cu semn caracteristic de traseu montan omologat) şi au elemente de identificare specifice (panouri de direcţionare, de informare despre elemente din zonă,...). Acţiunile rangerilor vor fi permanente atît pentru monitorizarea infrastructurii cît şi pentru însoţirea grupurilor de turişti care doresc asistenţă.

Traseele turistice sunt în număr de trei, însă nu sunt omologate şi ca atare sunt doar la nivel de informaţie. Incertitudinea deciziei de omologare are izvor în numărul extrem de redus de adepţi ai drumeţiilor montane. Aceasta este favorizată şi de faptul că aceste trasee sunt de fapt trasee de legătură cu marile masive vecine (Parîng, Retezat) şi traversează în cea mai mare parte suprafeţe păduroase, fără perspective de belvedere. Totodată, traseele sunt foarte lungi şi, mai comod, se pot parcurge cu mijloace de locomoţie autopropulsate sau nu. Este un contact periodic cu serviciul Salvamont Gorj şi Hunedoara în vederea monitorizării acestor trasee şi a întreprinderii de măsuri care să conducă la reimpulsionarea drumeţiilor montane, prin oferirea şi a altor servicii de cazare şi servire de produse tradiţionale de la localnicii din plai.

 

Tabelul nr. 18 Categoriile de vizitatori pe domenii de interes din PNDJ

Total vizitatori Domeniu de interes
Religie Recreere, picnic Natură Educaţie
7200 6000 250 100 100

 

Este necesar ca în vederea reducerii impactului generat de aceşti vizitatori, administraţia parcului să adopte reguli clare, să dezvolte o infrastructură adecvată, astfel încât impactul produs asupra biodiversităţii din parcul naţional să fie unul minim. De subliniat este faptul că administraţia ariei protejate nu are ca atribuţii prioritare dezvoltarea de capacităţi de infrastructură turistică (construcţii pentru cazare, infrastructură vizitare, mijloace accesorii, etc.), ci poate crea prin reglementări, premise pentru investiţii private în infrastructuri de cazare şi agrement, dezvoltare de produse de ecoturism (cazare, trasee de călărie, servirea şi / sau vînzarea de produse tradiţionale, obiecte de meşteşugărie, etc), închirieri – tururi cu biciclete, drumeţii, observare faună şi floră în zone permise, pontoane pentru practicare sporturi nautice (rafting, canoe, etc.), etc. RNP APNDJ poate dezvolta parteneriate pentru crearea de proiecte pilot, însă, considerăm că este de competenţa autorităţii locale să creeze mijloace de dezvoltare a capacităţilor de turism, în concordanţă cu reglementările în domeniul specific al ariilor protejate.

Ca activităţi de outdoor, am întâlnit practicanţi ai raftingului organizat, desfăşurat pe Jiu, în perioada cu debit mare a râului, ciclismul desfăşurat individual şi sporturile cu motor, acestea din urmă fiind însă, interzise. În ultima perioadă de timp (2014 – prezent), constatăm un interes crescând pentru practicarea sporturilor nautice, în special rafting – ul, de către operatori din alte zone ale ţării (Mureş, Cluj, Lupeni, Bucureşti, Timişoara). Aceştia organizează primăvara şi toamna coborîri prin apele tumultoase ale Jiului, pe diverse trasee prestabilite. Avînd în vedere că una dintre condiţiile de bază pentru practicarea acestui sport este un debit cît mai mare de apă, reglementările din prezentul plan şi din regulament pun accent şi pe realizarea de studii care să ţină cont de viaţa biologică sub- şi supra– acvatică, precum şi de utilizarea resursei ca suport pentru alte activităţi ecologice.

Datorită obiectivelor religioase existente în zonă, ”turismul ecumenic” este unul bine reprezentat, dar care poate genera şi repercusiuni asupra biodiversităţii parcului, în sensul deranjării faunei pe traseele de acces, degradarea peisajului natural prin amplasarea de construcţii religioase şi cu alte funcţiuni noi şi a deşeurilor abandonate de pelerini. RNP APNDJ va urmări o colaborare strînsă cu reprezentanţii acestor instituţii în scopul minimizării accesului auto către schituri, precum şi a conştientizării pelerinilor asupra riscurilor (deranjarea faunei, riscul de incendii, riscul de accidente în cazul echipării neadecvate, riscul factorilor naturali...).

Tabelul nr. 19 Lista unităţilor de cazare şi alimentaţie publică

Nr. crt. Denumire Adresa Posibilităţi de cazare Condiţii Observaţii
camere persoane

1

 

Viişoara Str. Vişina, Loc. Bumbeşti-Jiu, Gorj - -  

Restaurant

 

 

2 Succes Str. Vişina, Loc. Bumbeşti-Jiu, Gorj - -   Restaurant
4 Lainici

Str. Lainici,

Loc. Bumbeşti-Jiu, Gorj

20 40 2 stele Motel-restaurant : lipsă activitate, faliment
5 Europa Str. Vişina, Loc. Bumbeşti-Jiu, Gorj 20 40 2 stele Motel - restaurant
6 Hotel Rusu

Masivul Parâng,

jud. Hunedoara

36+1 76 3 stele Hotel-restaurant, situat la 15 km nord de aria protejata
7 Motel Gambrinus Loc. Aninoasa, Jud. Hunedoara, 20 40 2 stele Motel restaurant situat la nord de intrarea in Defileul Jiului

 

Se vor eficientiza acţiunile de promovare a sănătăţii şi a educaţiei pentru sănătate, cu impact în îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediu şi încurajarea practicilor durabile. În acest sens este imperios necesară colaborarea specialiştilor din domeniul sănătăţii publice de la nivel local / regional, pentru toate lucrările de amenajare turistică.           

La data elaborării prezentului, pe suprafaţa PNDJ există un singur loc de campare, în zona Lainici. Acest loc de campare este amenajat de RNP APNDJ şi Primăria Bumbeşti Jiu (prin asigurarea panourilor informative şi a organizării colectării deşeurilor). Zona este recunoscută şi utilizată de turiştii de week end în perioada verii.

Anexa nr. 28 Harta turistică a Parcului Național Defileul Jiului / ROSCI0063 Defileul Jiului

 

 

3.5 Evaluarea educaţiei şi conştientizării populaţiei

Prin activităţile desfăşurate de catre Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului s-a realizat şi se realizează permanent un program educativ şi de informare / conştientizare atât în rândul localnicilor din zona parcului cât şi a celor din zonele învecinate parcului.

Este o continuă colaborare cu instituţiile şcolare, cu cele administrative şi mai puţin cu ONG-uri, desfăşurând cu acestea o serie de activităţi de conştientizare privind Parcul Naţional Defileul Jiului prin : prezentări în şcoli, lecţii educative, prezentări în cadrul diferitelor întâlniri, concursuri şcolare, instruiri în cazul grupurilor de cursanţi de manager de turism, etc. Constatăm lipsa implicării societăţii civile (prin ONG-uri de mediu sau de formare – conştientizare) sau lipsa unor iniţiative orientate către parteneriate cu RNP APNDJ în vederea dezvoltării unor programe sau activităţi susţinute, atît la sediul centrului de vizitare cît şi în natură. Lipsa unor astfel de parteneri face foarte dificilă atingerea tuturor scopurilor administraţiei referitor la acest aspect. Constatăm că unele organizaţii de mediu (atît la nivel local cît şi naţional) se îndreaptă preferenţial către anumite arii protejate, favorizate fie de accesul facil, de infrastructura de vizitare a acestora fie de simplul renume căpătat de-a lungul timpului (ex. masivele Retezat, Parîng, Cheile Sohodolului, peşteri, etc).

Grupul ţintă pe care s-a axat până în prezent RNP APNDJ a fost reprezentat de elevii claselor III – XII din localităţile din jurul PNDJ, dar şi din Târgu Jiu sau Petroşani.

În prezent promovarea, educaţia şi conştientizarea se fac prin mai multe canale media:

  1. internet, pe pagina web a parcului ;
  2. presă, prin publicarea de articole referitoare la activităţile administraţiei sau la contextul activităţii în raport cu desfăşurarea altor proiecte;
  3. TV local, prin difuzarea de spoturi;
  4. tipărituri: pliante, afişe, bannere, roll-up, panouri informative;
  5. Pagina unei reţele de socializare.

Apreciem că între anii 2006 – 2015 s-au informat un număr de 25.000 persoane, din care cca. 3.000 copii.

În portofoliul RNP APNDJ lipseşte momentan un film profesional de prezentare a ariei protejate sau spoturi de promovare. Aceste materiale sunt absolut necesare pentru realizarea unei bune promovări cu ocazia diverselor manifestări la care RNP APNDJ este invitată (Ziua Europeană a Parcurilor, Ziua Mediului; tîrguri de turism locale, naţionale sau internaţionale) sau cu ocazia unor manifestări educative, de conştientizare sau de marcare a unor evenimente (Ziua Mediului, Ziua PNDJ, etc.).

 

3.6 Evaluarea managementului administrativ

Echipa de management împreună cu cele două consilii, Ştiinţific şi Consultativ, reprezintă o structură capabilă să implementeze obiectivele de management propuse.

Se constată că personalul administraţiei are o pregătire adecvată, ce va fi completată prin experienţa acumulată, însă sunt necesare cursuri permanente de instruire.

Odată cu lansarea ultimelor programe de finanţare, s-a aplicat pentru sprijin financiar în vederea revizuirii planului de management şi a dezvoltării infrastructurii de vizitare, fiind construit un centru de vizitare în localitatea Bumbeşti-Jiu, fapt ce a îmbunătăţit considerabil dotarea administraţiei cu echipament, dar şi cu spaţii de lucru necesare pentru desfăşurarea unor activităţi specifice : informaţii despre aria protejată la centrul de vizitare; întîlnirea cu comunităţile; dezbateri publice pe diverse teme; marcarea unor evenimente de mediu; conştientizări şi instruiri pe teme de mediu; sesiuni și ateliere de lucru; etc.

Activităţile de teren pentru cercetare științifică implică o prezenţă activă şi numeroasă, fapt ce ne-a determinat să contractăm servicii de specialitate pentru culegerea diverselor date de floră şi faună, prin atragerea de fonduri nerambursabile sau în cazuri din ce în ce mai rare, prin voluntariat. După 2014, RNP APNDJ a reînceput o campanie de atragere de voluntari, reuşind în cursul anului 2015, ca activitate în cadrul unui parteneriat, să atragă voluntari pentru refacerea unui traseu tematic deteriorat.

Prin apartenenţa administraţiei la RNP ROMSILVA, ca unitate a acesteia, am beneficiat de dotare cu autoturism de teren şi de lucru, uniformă de lucru, avînd actual, alături de celelalte echipamente şi logistică de lucru achiziţionate prin proiecte cu fonduri nerambursabile (laborator mobil, aparate de determinare a diverselor caracteristici fizico - chimice, camere de monitorizare, etc.) un capital considerabil şi apreciat pentru desfăşurarea activităţii. Prin viitoare programe de finanţare, urmărim îmbunătăţirea performanţelor administraţiei prin dotare cu tehnică modernă, cu echipament ce facilitează monitorizarea, intervenţia în cel mai scurt timp posibil, etc.

Menționăm că accesarea surselor de finanțare externe, în cadrul programelor fondurilor structurale dar și granturi finanțate de diverse țări, constituie mijloace de atingere a obiectivelor de management pe domenii specifice dar aceste mijloace nu sunt unice și nici imperative. Astfel, în măsura în care programele de finanțare vor fi accesibile și RNP APNDJ va fi considerat beneficiar eligibil, administrația va analiza posibilitatea scrierii de proiecte, singură sau în parteneriat, pentru finanțarea unor activități cuprinse în Planul de acțiuni aferent Planului de management. Implicarea va ține cont și de perspectiva pregătirii teoretice și practice pentru scrierea proiectelor, a cunoașterii majorității consecințelor care pot fi generate prin desfășurarea improprie a unor planificări (fără culpa beneficiarului sau din necunoașterea tuturor implicațiilor, cu referire de exemplu la partea de achiziții). Subiectul este deschis analizei însă doar o bună cunoaștere a mecanismelor de funcționare a programelor de finanțare poate conduce la succesul unui proiect. În caz contrar, consecințele pot fi foarte împovărătoare și trebuie avută în vedere și alternativa finanțării de la finanțator sau Ministerul Mediului a unor activități specifice și care nu suportă amînare pentru îndeplinirea obiectivelor (ex. Continuarea cartării unor specii și habitate prioritare pentru management; implementarea unor măsuri de management în urma cartării; perfecționarea continuă a personalului administrației pentru sporirea capacității de management și intervenție; etc).

 

3.7 Descrierea presiunilor şi ameninţărilor identificate în PNDJ/ ROSCI00063 Defileul Jiului.

Identificarea şi evaluarea presiunilor și ameninţărilor a fost realizată de personalul RNP-Romsilva, Administrație Parcului Național Defileul Jiului , ținându-se seama de situațiile întâlnite în teren pâna la data elaborarii prezentului plan de management, utilizând clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii (IUCN). Amenințările din Formularul Standard al sitului Natura 2000 ROSCI 0063 Defileul Jiului pot fi ușor asimilate cu cele din clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii. Această clasificare internațională, realizată pentru amenințările din arii protejate, nu face decât să grupeze presiunile și amenințările pentru a permite o analiză mai ușoară a categoriilor de amenințări și o definire mai clară a necesarului de acțiuni și măsuri de management.

Presiunile apar / există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din trecut sau care au loc în prezent și care afectează,în mod cumulat-efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene, sau separat viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Pentru analiza de mai jos, au fost luate în calcul presiunile identificate în prezent sau pe parcursul ultimilor zece ani.

Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor, putând afecta în mod cumulat-efectul mai multor acțiuni și / sau fenomen sau separat, viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau previzibile. Pentru analiza prezentată în continuare, s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în următorii cinci ani, din acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.

Anexa nr. 28 prezintă presiunile și amenințările la adresa valorilor, identificate la nivelul Ariei Protejate, explicând în măsura în care este posibil, cauzele principale, localizarea în teritoriu și impactul acestora asupra valorilor. De asemenea, în baza informațiilor disponibile, a fost realizată o estimare a nivelului impactului, pentru care a fost utilizată scala prezentată în tabelul-legendă de mai jos.

Ameninţare minoră

Ameninţare moderată

Ameninţare majoră

necesită monitorizare dar nu şi acţiuni specifice de management necesită acţiuni specifice de management cât mai curând posibil necesită acţiuni de management cu prioritate
Cu impact mic Cu impact mediu Cu impact major
1 2 3

 

 

Deşeuri

Deşeurile constituie atât o presiune cât şi o ameninţare permanentă asupra biodiversităţii PNDJ.

Totodată, deşeurile constituie o problemă prioritară de sănătate publică, de aceea este necesară monitorizarea sistemului de colectare şi evacuare a aestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Având în vedere că parcul naţional este traversat de către un drum european, cantitatea de deşeuri generată de către cei care îl tranzitează este în medie 20 kg /zi. O parte se colectează periodic de catre administraţia drumurilor, iar o parte rămane pe traseu generând un efect vizual neplăcut asupra zonei.

Datorită traficului rutier constant, generarea deşeurilor are un caracter permanent neputându-se realiza o ecologizare eficientă a sectorului de drum ce traversează aria protejată.

Pentru reducerea cantităţii de deşeuri provenite din traficul rutier, s-ar impune crearea a trei puncte de colectare, unul în zona Lainici şi câte unul la limita sudică şi nordică a parcului, iar populaţia aflată în tranzit să fie informată cu privire la importanţa abandonării deşeurilor în spaţiile amenajate de colectare.

De asemenea, în locurile de campare se va menţine monitorizarea constantă a vizitatorilor cu privire la regimul deşeurilor.

O alta sursă de generare a deşeurilor pe teritoriul parcului naţional sunt agenţii economici, care deşi prin autorizaţia de funcţionare au obligaţia de a avea un cotract de selectare şi colectare a deşeurilor, înregistrează întârzieri la ridicarea acestora, spaţiile de colectare devenind insuficiente şi nu de puţine ori deşeurile sunt aruncate în afara acestora.

Este necesar ca toate recipientele de colectare să fie îngrădite şi acoperite pentru a se evita răspandirea deşeurilor sau atragerea faunei sălbatice.

Râul Jiu transportă peste 90% din deşeurile care se găsesc pe suprafaţa PNDJ, acest fenomen fiind mai pronunţat în perioadele cu ploi torenţiale, cantitatea de deşeuri care strabate Defileul Jiului la o viitură poate varia de la 10 tone la 100 de tone.

Toate aceste deşeuri provin din aglomerările umane din amonte, Lupeni, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Uricani, Petrila, prin depozitări necontrolate pe malurile cursului principal şi al afluenţilor, cauzate şi de lipsa unui sistem adecvat de colectare precum şi a depozitelor neconforme.

Apele menajere ale aglomerărilor urbane din bazinul văii Jiului, cât şi cele tehnologice uzate ale societăţilor economice, sunt o permanentă sursă de poluare.

În prezent, există o staţie de epurare conformă, ce deserveşte localitatea Aninoasa, iar alte două localităţi prezintă sisteme de epurare cu treaptă mecanică, Lupeni şi Petroşani.

RNP APNDJ consideră că autorităţile judeţene, locale, agenţiile de mediu judeţene din județele Gorj și Hunedoara şi toţi factorii interesaţi ar trebui să-şi canalizeze eforturile susţinute pentru găsirea de soluţii tehnice, inclusiv financiare pentru realizarea unor puncte de retenţie a acestor deşeuri sau construirea în amonte a unor asemenea puncte, precum şi ecologizarea terenurilor deja afectate. Un control riguros şi susţinut este reclamat a se înfăptui de către instituţiile competente. Numai în acest mod, Parcul Naţional Defileul Jiului va constitui un model de administrare a deşeurilor, un model de implementare a unor politici ferme şi o arie protejată cu preocupare constantă a factorilor decizionali pentru aplicarea de metode de conservare specifice a valorilor naturale. Accesarea de fonduri structurale sau cu cofinanţare naţională ar trebui să constituie o prioritate a conducerii Consiliilor Judeţene Gorj şi Hunedoara, a Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi a Agenţiilor pentru Protecţia Mediului din aceste judeţe.

În staţiile CFR de pe Defileul Jiului, se constată întîrzieri în ridicarea deșeurilor, fapt ce conduce la supralimentarea capacităților de depozitare și astfel la depunerea lor îm împrejurimi, favorizat de factorii abiotici (vînt) sau de alți factori (apariția rozătoarelor, a micro faunei și intersul faunei mari din cazua mirosurilor). Se impune ca acest operator economic să modernizeze capacitățile de colectare și să contracteze servicii de colectare operative, în vederea eliminării aspectelor nefavorabile menționate. Rangerii RNP APNDJ vor monitoriza periodic aceste activități, luînd măsuri în consecință.

 

Braconaj

Fauna bogată a Parcului Naţional Defileul Jiului face ca această activitate ilegală să fie des întâlnită, dovezi apărând an de an.

Braconajul se poate împărţi în două categorii, prima fiind cea a braconajului periodic, bine organizat, cu mijloace moderne cu echipament de localizare nocturnă, auto, echipament de comunicare şi arme de foc performante / dispozitive moderne în cazul braconajului piscicol, practicat de persoane care cunosc foarte bine locurile şi momentele în care pot să acţioneze.

A doua categorie întâlnită este cea a localnicilor şi a celor din localităţile învecinate cu resurse financiare reduse, ale căror motive uneori, ţin de apărarea animalelor domestice, a recoltelor şi care folosesc modalităţi improvizate de prindere a animalelor salbatice, laţuri, curse / capcane.

Acţiunile de braconaj piscicol de mică amploare pot fi produse şi de persoane fizice, atît membri ai comunităţii cît şi persoane experimentate din afara PNDJ, însă care cunosc locurile. Subliniem că rangerii nu au drept de control al activităţii de pescuit sportiv dar pot sesiza alte instituţii în cazul unor suspiciuni. Operativitatea intervenţiei este în factorul critic de reuşită a unor astfel de acţiuni.

Aceste acţiuni se contracarează prin patrulări ale rangerilor, conform graficelor de serviciu precum şi prin patrulări împreună cu alte instituţii abilitate (Poliţie, Jandarmerie, gestionari fonduri cinegetice, etc.), în baza unor protocoale.

Anual, prin activităţile de patrulare în zone specifice, sub observaţie, rangerii ridică din teren zeci de laţuri sau capcane şi informează permanent şi colegial personalul de teren al fondurilor cinegetice / piscicole din raza PNDJ. Considerăm că informarea Poliţiei ori de cîte ori se ridică din teren asemenea obiecte nu este benefică în vederea investigării, întrucît administratorul fondului cinegetic / piscicol este cel în drept să ia toate măsurile pentru corecta gestionare a fondului dat spre administrare, fapt pentru care primeşte, după caz, avizul pentru planul de management al fondului. Monitorizarea planului de management al administratorului fondului cinegetic / piscicol cade şi în sarcina RNP APNDJ şi de aceea există o comunicare permanentă cu reprezentanţii acestora.

 

Tăieri ilegale de arbori

Cazuri dispersate de tăieri ilegale de arbori de pe suprafaţa PNDJ s-au înregistrat periodic. Zonele afectate de asemenea activităţi sunt cele din apropierea localităţilor Bumbeşti - Meri, Lainici, Plaiul Bâlbea şi Aninoasa, în special în apropierea drumurilor de acces unde materialul lemnos poate fi încărcat rapid într-un mijloc de transport.

Cei care săvârşesc asemenea fapte sunt de obicei localnici cu posibilităţi materiale reduse, care folosesc materialul lemnos pentru încălzirea locuinţelor. Din observaţiile efectuate pînă în prezent, s-a constatat că în cazul drumurilor auto forestiere prevăzute cu bariere, pădurile nu au fost expuse acestui fenomen şi colateral, nici altor fenomene nedorite : incendii, deşeuri, deranjarea faunei.

Nu s-au înregistrat tăieri ilegale pe suprafeţe mari sau nerespectarea amenajamentului silvic de către administratorii de fond forestier, însă presiunea exercitată de proprietarii de pădure poate fi în creştere mai ales pe fondul stopării neacordării de către Statul Român a compensaţiilor pentru masa lemnoasă ce nu se poate exploata în ariile protejate.

 

Investiţii / activităţi economice / construcţii

Obiectivele din categoria investiţiilor care se realizează pe suprafaţa PNDJ sunt : amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, reparaţii curente ale drumului naţional şi căii ferate. Sunt lucrări care exercită o permanentă presiune asupra biodiversităţii în zonele unde sunt desfăşurate. Toate lucrările vor fi supuse analizei studiilor de mediu şi rezultatul se va transpune în acordarea unui aviz favorabil sau nu.

De menţionat este faptul că în cazul activităţilor / proiectelor care implică utilizarea resursei de apă, constatăm cu surprindere că anumite instituţii cu rol în gestionarea acestei resurse, în special administraţiile bazinale / sistemele de gospodărire a apelor, nu acordă nici un fel de atenţie altor componente ale ecosistemului acvatic, în speţă ihtiofauna, microfauna şi flora acvatică, sau terestră din imediata apropiere, ci se limitează numai la calcule de debit, stabilite matematic şi / sau statistic sau din alte considerente legale. Ori un administrator de resursă trebuie să acorde atenţie componentelor întregului ecosistem administrat printr-un plan de management bine elaborat şi să fie vocal şi interesat pentru analiza studiilor de mediu întocmite de diverse entităţi, după caz, la solicitarea de implementare a unor proiecte. Un exemplu clar este cel al Amenajării hidroenergetice a rîului Jiu unde componenta de biodiversitate (floră şi faună terestră limitrofă şi în legătură şi cea acvatică) este extrem de superficial tratată, fără concluzii clare asupra impactului produs de scăderea dramatică a debitului mediu multianual de la circa 19 mc / s la 2,7 mc/ s, ce nu a fost cuantificat la momentul acordării autorizaţiei pentru acordul realizării investiţiei. Studiile recente efectuate de RNP APNDJ asupra unor specii şi habitate din PNDJ (4 specii de peşti şi habitat riparian) au condus la concluzia că debitul actual trebuie menţinut şi neafectat de construcţii hidrotehnice, măsura de conservare stabilită fiind interzicerea acestora.

O altă activitate neluată în considerare pentru astfel de lucrări este cea a asigurării sursei de apă (de fapt păstrarea debitului natural) pentru practicanţii de sporturi nautice (rafting, canoe), care, aşa cum am mai menţionat şi în alte capitole, este o activitate în creştere, cu rol benefic atît din punct de vedere al recreerii umane cît şi al importanţei existenţei unei arii protejate, aşa cum este PNDJ.

Scopul Planului de management nu este acela de a constitui un cadru pentru dezvoltarea unor astfel de activităţi în Parcul Naţional Defileul Jiului şi în concluzie planul nu propune proiecte concrete de dezvoltare, neexistând intenţia de a creea un cadru în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare.

Cariera de exploatare a resurselor minerale neregenerabile situată pe Valea Bratcului este o activitate cu impact devastator, dar care şi-a pus amprenta asupra întregii zone prin investiţiile necesare desfăşurării activităţii : suprafeţe ocupate, poluarea apelor, poluarea fonică şi atmosferică, transport de mare tonaj.

Modificarea punctuală şi fără echivoc a cadrului natural cît şi lipsa de certitudine a îndeplinirii unor indicatori / condiţii / măsuri asumate eventual prin emiterea unui aviz favorabil de desfăşurare a activităţii, conduc în mod clar la interzicerea tuturor activităţilor de exploatare a resursei minerale neregenerabile în aria protejată PNDJ şi RO SCI 0063 Defileul Jiului, prin ocuparea de noi suprafețe. Dintre indicatori / condiţii / măsuri asumate ce nu pot fi previzibile în timp menţionăm :

- refacerea habitatelor cel puţin la starea de conservare şi naturaleţe anterioară implementării proiectului datorită perioadei mari de timp necesare (cel puţin 50 – 70 de ani), corelată cu perioada greu
previzibilă de implementare a unor astfel de proiecte (5-30 de ani, funcție de regimul cererii și ofertei). În cazul unei nereuşite a refacerii habitatelor, capitalul natural va fi afectat şi astfel, pe lîngă diverse sancţiuni ce se referă la administrarea ariei protejate (retragerea administrării de la actualul administrator pentru neîndeplinirea obiectivului general de conservare şi protecţie), eventualele soluţii de compromis vor conduce la alte „insule de antropizare”, incompatibile scopurilor de conservare şi protecţie. De asemenea, trebuie amintit şi faptul că schimbările climatice evidente astăzi pot influenţa atît starea actuală a dezvoltării speciilor şi habitatelor, cît mai ales în viitorul îndelungat, şi astfel, impredictibilitatea este cu atît mai accentuată;

- eventualele relocări de specii (nevertebrate în special, în toate stadiile de existenţă), cu tot suportul de habitat (lemn mort, sol decopertat, etc.) este un fapt nerealizabil, nefezabil, oricîte soluţii ar fi propuse. De fapt, acest aspect nu a avut pînă în prezent o aplicabilitate practică;

- distrugerea de habitat este fără echivoc; nu se poate discuta de „pierdere temporară” sau „fragmentare” a acestuia întrucît intervenţia în zonă este brutală şi modifică complet condiţiile habitatului şi al speciilor care-l utilizează. De precizat că orice refacere porneşte cu o acţiune nenaturală, antropizată, schematică, etapizată (prin plantare de specii din tipul natural fundamental);

- modificarea cadrului natural, condiţie imperativă a existenţei unei arii protejate, în mod brutal, este edificatoare şi creează un peisaj „modelat”, total antropizat (întrucît ulterior habitatele se vor naşte artificial, prin plantaţii sau se pot dezvolta alte activităţi antropizate cum ar fi turism de aventură, etc.);

Desfășurarea lucrărilor de exploatare a resursei minerale neregenerabile este permisă în zona deja afectată (circa 8,6 ha din zona SC CARIERA MERI SRL), în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului, avînd în vedere stadiul avansat al procesului tehnologic și avînd în vedere îndeplinirea măsurilor pentru redarea în circuit a suprafețelor afectate.

Totuşi, din conseriderente ce ţin de asigurarea securităţii oamenilor şi animalelor, a securităţii naţionale sau în scopul prevenirii şi / sau înlăturării unor calamităţi, activităţi ce implică şi derocări (nu activităţi de sine statătoare de exploatare de resursă minerală neregenerabilă), cu aprobarea autorităţilor competente la nivel central, sunt permise, cu luarea tutror măsurilor de limitare a impactului.

Prin zonarea în conservare durabilă a rîului Jiu şi a afluenţilor săi, impactul activităţilor de extragere a resursei minerale neregenerabile (balast, pietriş) a fost diminuat în totalitate, activitatea fiind interzisă prin legislaţia specifică în domeniul ariilor protejate. Prin excepţie, sunt permise lucrările care au ca scop prevenirea sau înlăturarea efectelor unor calamităţi, cu aprobările legale necesare.

Clădirile şi viitoarele construcţii care se vor realiza se vor construi conform certificatului de urbanism şi vor respecta normele sanitare în vigoare. Reglementări sunt prevăzute în regulamentul parcului naţional.

În domeniul construcţiilor civile, constatăm unele tendinţe, punctuale, care la acest moment se constituie în presiuni la adresa ariei protejate, dar pot deveni şi ameninţări dacă nu există şi nu se aplică reglementări. Dintre acestea, putem enumera : presiuni de extindere a intravilanului, în zonele „plaiului”; refacerea sau renovarea unor construcţii vechi fără obţinerea unor documente aprobatoare legale, nerespectarea unor tradiţii arhitecturale care conduc la neîncadrarea în peisaj; gestionarea improprie a deşeurilor şi mărirea cantităţilor acestora; extinderea reţelei de acces; posibile conflicte majore om – faună; ocuparea de suprafeţe de habitate pentru amplasarea de utilităţi; etc.

 

Câinii sălbăticiţi / hoinari

Câinii sălbăticiţi sunt un pericol asupra faunei din PNDJ.

Provin din oraşele şi aşezările limitrofe ariei protejate: Bumbeşti-Jiu, Luncani, Petroşani, Aninoasa, de la SC Cariera Meri SRL, de la punctele de lucru ale SC Hidroconstrucţia SA, care efectuează lucrări de amenajare hidroenergetică a râului Jiu, de la localnicii din parcul naţional.

S-au înregistrat cazuri în care câinii semisălbăticiţi au atacat exemplare de faună intervenind în evoluţia normală a populaţiilor.

De asemenea, câinii semisălbatici reprezintă un pericol pentru vizitatorii PNDJ, influenţând negativ atât vizual cât şi integritatea fizică a acestora.

RNP APNDJ urmăreşte permanent acest aspect şi realizează acţiuni de eliminare a acestor exemplare, cu sprijinul autorităţilor locale şi al gestionarilor fondurilor cinegetice.

 

Recoltarea produselor accesorii ale pădurii şi pajiştilor

Anual locuitorii din zonă străbat distanţe mari în aria protejată pentru a recolta ciuperci, muguri de brad, puieţi de brad, zmeură, plante medicinale, afine, vâsc, etc.

Numărul mare al acestora, face ca populaţiile speciilor respective să sufere o influenţă negativă, pe lângă aceasta avându-se în vedere deranjarea speciilor de faună din cele mai retrase zone.

Nu există în acest moment studii specifice pe raza RNP APNDJ, aceasta constituind o prioritate de management.

 

Păşunatul excesiv sau subpăşunatul

O astfel de activitate s-a observat în golurile montane, dar şi în fond forestier cu precădere în jurul locuinţelor şi lăcaşelor de cult ce deţin un număr mare de animale.

Aceasta este o ameninţare permanentă cauzată de necesitatea hranei, dar şi de comercializarea produselor obţinute, reprezentând şi o sursă de venit pentru localnici.

De asemenea, păşunatul excesiv favorizează apariţia speciilor invazive.

Subpăşunatul este constatat în ultima perioadă (2013 – prezent) în limita vestică a PNDJ (golurile de munte Chenia – Dumitra, Bratcu), prin părăsirea stînelor şi / sau lipsa păşunatului cu un număr corespunzător de animale.

O situaţie care trebuie bine documentată şi ale cărei rezultate trebuie bine gestionate este cea a păşunatului pe o suprafaţă compactă (bine delimitată ca hotare pe forme de relief), suprafaţă care se suprapune parţial peste aria protejată PNDJ / sit Natura 2000 şi / sau sau peste alte arii protejate (situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest / Est). Considerăm că echilibrul dat de încărcarea de UVM / ha a întregii suprafeţe compacte, corectată eventual cu capacitatea de suport stabilită în urma unor studii specifice, este cea mai în măsură să reflecte realitatea activităţii iar nu stabilirea pe porţiuni specifice fiecărei arii protejate suprapuse de diferite formule de UVM / ha. Administraţia fiecărei arii protejate trebuie să urmărească periodic buna practică a tîrlirii, în vederea eliminării efectelor subpăşunatului sau suprapăşunatului.

RNP APNDJ verifică anual zonele populate cu stîne şi colaborează cu APIA în vederea identificării proprietarilor şi a numărului de exemplare din fiecare specie, astfel încît să elaboreze reguli clare cu privire la capacitatea de suport a acestor habitate. Studiile sunt însă de durată şi se vor concretiza într-un material elaborat, cu sprijinul Consiliului Ştiinţific.

RNP APNDJ face eforturi pentru obţinerea de finanţări pentru realizarea unor astfel de studii certificate şi va aduce la cunoştinţa tuturor factorilor interesaţi concluziile stabilite. De asemenea, considerăm că legislaţia specifică (obligativitatea elaborării amenajamentelor pastorale) trebuie imperativ implementată şi trebuie să conţină, integrat, măsuri specifice de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor identificate, în acord cu obiectivele PNDJ.

Turismul necontrolat

În prezent, majoritatea turiştilor care pătrund pe suprafaţa PNDJ nu au ca motivaţie vizitarea şi cunoaşterea ariei protejate, de aceea influenţa acestora este una negativă din următoarele motive :

  • folosesc orice drum şi potecă de acces din PNDJ, fără nici o restricţie;
  • abandonează deşeuri;
  • fac zgomot;
  • îşi procură materialul pentru foc din pădurea din apropiere;
  • îşi lasă libere animalele de companie;

 

Incendii şi calamităţi naturale

Avînd în vedere că activităţile reglementate din parcul naţional se desfăşoară în cea mai mare parte în natură iar toate componentele acestui cadru constituie elementele pentru care trebuie atins scopul acţiunilor administraţiei (conservare; valorificare resurse ale biodiversităţii, peisajului; cercetare ştiinţifică; turism; etc.), în cadrul planului de management actual considerăm că problematica incendiilor şi a prevenirii / înlăturării calamităţilor naturale este una foarte importantă.

Date fiind competenţele impuse de legislaţia specifică, precum şi complexitatea activităţilor şi a structurii tipurilor de proprietăţi din interiorul parcului, Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA - Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului nu poate interveni punitiv în scopul verificării asigurării / respectării unui minim de măsuri / dotări pentru prevenirea / intervenţia în cazul izbucnirii unor incendii sau posibila apariţie a unor calamităţi naturale. Astfel, ţinînd cont că cea mai mare suprafaţă a parcului este ocupată cu păduri, iar acestea au o structură foarte diversificată a proprietăţii, este obligatorie întocmirea planului de acţiune împotriva incendiilor de către structurile silvice ce administrează / prestează activităţi silvice pentru aceste tipuri de suprafeţe precum şi respectarea măsurilor / dotărilor din aceste planuri avizate de către structurile competente. De asemenea, este necesar ca toţi reprezentanţii instituţiilor / societăţilor comerciale / autorităţi să-şi însuşească măsurile de prevenţie în asemenea cazuri şi să participe cu personal suficient şi în mod operativ la stoparea oricăror evenimente ce pot avea loc.

RNP APNDJ impune prin actualul plan de management şi în limita competenţelor următoarele acţiuni atît pentru conştientizare cît şi pentru prevenţie / intervenţie în cazul apariţiei unor incendii / calamităţi naturale :

  • identificarea pe baza cazuisticii a punctelor din teritoriu cu risc de incendii / calamităţi naturale;
  • realizarea unei hărţi dinamice cu rezultatele de la punctul anterior;
  • Programarea de acţiuni de patrulare în zonele cu potenţial de risc, prin patrule proprii dar şi mixte, în baza protocoalelor cu diverse instituţii / proprietari / societăţi comnerciale. Aceste patrule vor acoperi întreg anul calendaristic dar vor fi intensificate în perioadele de vară (sezon turistic / sărbători religioase) precum şi ca urmare a acţiunii unor factori nefavorabili (lucrări cu posibil impact / vînt / furtuni / ploi, zăpezi abundente / îngheţuri);
  • Colaborarea cu autorităţi locale / judeţene pentru asigurarea condiţiilor specifice la locul de campare Lainici;
  • Colaborarea cu proprietarii de păduri / Direcţii Silvice / deţinători fonduri cinegetice pentru restricţionarea accesului pe drumurile auto forestiere / păduri;
  • Acţiuni de conştientizare asupra fenomenului incendiilor şi a calamităţilor naturale în rîndul turiştilor (atît la locul de campare cît şi în traseele turistice), al pelerinilor, al clienţilor spaţiilor de servire a mesei / cazare, muncitorilor, ... Aceste acţiuni sunt de natura discuţiilor directe, a distribuirii de materiale informative (în timpul întîlnirilor directe; la punctele de lucru ale societăţilor comerciale din zona turismului; la locaşele de cult; cu ocazia unor evenimente specifice / sărbători locale ...) dar şi a confecţionării unor panouri de avertizare / reguli de conduită / sancţiuni, panouri montate în zone cu impact.

Comunicarea publică de urgenţă a oricăror evenimente / acţiuni ce pot conduce la apariţia unor evenimente se face către instituţiile abilitate :

ISU GORJ – apel 112

POLIŢIA BUMBEŞTI JIU – tel 0253 / 463936

PRIMĂRIA BUMBEŞTI JIU – tel 0253 / 463465

INSTITUŢIA PREFECTULUI GORJ – tel 0253 / 212273

INSTITUŢIA PREFECTULUI HUNEDOARA – tel 0254 / 211850,

DIRECŢIA SILVICĂ GORJ – tel 0253 / 216350

DIRECŢIA SILVICĂ HUNEDOARA – tel 0254 / 205100

ADMINISTRAŢIA PARCULUI NAŢIONAL DEFILEUL JIULUI – tel 0253 / 216350, 0353 40 23 54, 0733.032.547, 0730.65.22.47

MĂNĂSTIREA LAINICI – tel 0253 / 463333

OBŞTEA BUMBEŞTI / OCOLUL PARÂNGUL MIC – tel 0253 / 463001

OBŞTEA GORNĂCEL – PORCENI / OCOLUL JIUL – tel 0253 / 219370

  • Participarea RNP APNDJ cu mjloace logistice (auto, spaţii cazare, materiale şi alte dotări) şi umane disponibile la acţiunile de stingere a incendiilor / stopare a calamităţilor naturale.
  • Realizarea de întîlniri anuale sau ori de cîte ori este cazul (Consiliu Consultativ al RNP APNDJ, şedinţe ale autorităţilor locale, şedinţe ale instituţiilor abilitate, ...) cu prezentarea stării de fapt şi a propunerilor de îmbunătăţire a măsurilor de prevenţie.

Anexa nr. 29 Harta presiunilor şi ameninţărilor din Parcul Național Defileul Jiului/ ROSCI 0063 Defileul Jiului

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL 4.

 

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1 Scopul Planului de Management

           

Scopul planului de management al Parcului Național Defilul Jiului/ ROSCI0063 Defilul Jiului este de a crea cadrul organizațional optim integrării obiectivelor și activităților necesar a fi realizate pentru menținerea stării de conservare favorabilă şi îmbunătăţirea stării de conservare nefavorabile a speciilor și habitaelor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată luând în considerare dezvoltarea culturală, socială și economică a comunităților locale. Planul de management vizează planificarea activităților de conservare, armonizarea utilizării resurselor naturale cu obiectivele asumate prin declararea ariilor naturale protejate, armonizarea obiectivelor majorității factorilor interesați și promovarea valorilor naturale ale zonei.

Pe baza informațiilor prezentate în capitolele anterioare și a evaluării realizate referiotor la nevoile de conservare ale ariilor natural protejate, prezentul capitol descrie structura și conținutul componentei operaționale a planului de management. Ca urmare a existenței domeniilor variate ce necesită a fi abordate, în efortul de păstrare și promovare a valorilor Parcului Național Defileul Jiului, acestea au fost separate în obiective generale, distincte. Pentru obiectivele generale au fost stabilite obiective specifice și activități concrete ce trebuiesc implementate.

  1. 4.2Obiective generale, specifice și activități

 

4.2.1. Obiective generale și specifice

Pentru atingerea scopului planului de management s-au identificat patru obiective generale:

OG1. Managementul biodiversităţii

OG2. Turism

OG3. Conștientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale

OG4. Management şi administrare

În tabelul 20 sunt prezentate obiectivele generale, țintele de atins pentru fiecare dintre acestea și obiectivele specifice ale acestora, stabilite pentru perioada de aplicarea a planului de management.

Tabelul nr. 20. Obiectivele generale, țintele de atins și obiectivele specifice ale acestora

Obiectiv generale (OG1, OG2….) Țintele de atins pentru obiectivele generale Obiective specifice (OS1.1, ….OS2.1….)  
 
 
 
1 2 3  
OG1 Managementul biodiversităţii Menţinerea/ îmbunătățirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional respectiv conservarea peisajelor caracteristice din Parcul Național Defileul Jiului / ROSCI0063 Defileul Jiului, pe durata aplicării planului de management OS1.1.Inventariere şi cartare  
 
 
OS1.2. Monitorizarea stării de conservare  
 
 
 
OS1.3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie  
 
 
 
 
OS1.4. Managementul datelor  
 
OS1.5. Reintroducere specii dispărute  
 
OS1.6. Reconstrucţie ecologică  
 
OG2 Turism Asigurarea oportunităţilor pentru ca turismul şi recreerea să se desfăşoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului natural al Parcului Național Defileul Jiului OS2.1. Infrastructura de vizitare  
 
OS2.2. Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului  
 
OS2.3. Managementul vizitatorilor  
 
OG3 Conștientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale Formarea prin educaţie ecologică, informare, conştientizare şi consultare, a unei atitudini favorabile a comunităţilor locale şi a factorilor de decizie, faţă de valorile ariei protejate, menţinerea si promovarea valorilor culturale şi a tradiţiilor comune, influenţarea percepţiei şi comportamentului în spiritul imperativelor de conservare a patrimoniului parcului național, precum şi de dezvoltare durabilă locală şi regională OS3.1. Tradiţii şi comunităţi  
 
 
OS3.2. Conştientizare şi comunicare  
 
OS3.3. Educaţie ecologică  
 
OG4 Management şi administrare Întărirea capacității administrative și instruirea profesională a personalului în vederea aplicării unui management eficient și adaptabil al Parcului Național defileul Jiului/ ROSCI0063 Defileul Jiului. OS1. Echipament şi infrastructură de funcţionare  
 
OS4.2. Personal conducere, coordonare, administrare  
 
OS4.3. Documente strategice şi de planificare  
 
OS4.4. Instruire personal  
 

4.2.2 Activitățile Planului de Management

Activitățile sunt cele mai simple și explicite prevederi ale planului de mangement, acestea contribuind în mod nemijlocit la atingerea obiectivelor specifice. Fiecrea obiectiv poate necesita, pentru a fi realizat, una sau mai multe acțiuni, în funcție de complexitate. Activitățile sunt prezentate în tabelul nr. 21.

Pentru fiecare activitate s-a stabilit prioritatea, indicatorul prevăzut a fi atins în perioada de aplicare a planului de management, perioada de timp în care se va realiza, instituția responsabilă de implementare și partenerii esențiali pentru aceasta.

Planificarea în timp s-a făcut pe ani de aplicare a planului de management ( 5 ani).

Priorităţile s-au stabilit ţinându-se cont atât de obiectivele majore de management, cât şi de resursele disponibile. Fiecărei activități i s-a asociat o prioritate din cele trei tipuri de priorităţi utilizate.

Cele trei priorităţi au următoarea semnificaţie:

• Prioritatea 1: acţiunea este obligatoriu să fie îndeplinită pe parcursul duratei de existenţă a planului. Se aplică numai la acţiuni cruciale, care dacă nu vor fi realizate vor submina întregul plan.

• Prioritatea 2: acţiuni care ar trebui să fie realizate. Există un element de flexibilitate, dar trebuie să existe un motiv temeinic dacă aceste acţiuni nu au fost realizate (ex. cunatum financiar masiv pentru studii de identificare, cartare și inventariere a speciilor și habitatelor ; construirea de punct ede informar etc).

• Prioritatea 3: acţiuni ce ar putea să fie realizate când timpul şi/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acţiunilor cu prioritatea 1 sau 2.

În baza acestui plan de acţiuni, echipa RNP APNDJ va elabora programul de lucru anual, care transpune astfel planificarea deja stabilită în cadrul instituțional de lucru al unui an calendaristic..

         Cît privește monitorizarea planului de management sub aspectul realizării cantitative și / sau calitative a indicatorilor prevăzuți în Planul de acțiuni aferent, menționăm că această acțiune de monitorizare se realizează cu o frecvență diferită și prin intermediul unor documnete diferite.

Astfel, monitorizarea acțiunilor se realizează prin analiza periodică a planului de lucru anual (trimestrial, prin competențele dispuse de diferite regulamente de organizare și funcționare), prin înscrierea informațiilor solicitate în diferite alte documente (raport de activitate lunar, raport de activitate anual înaintat către autoritatea publică competentă) sau prin alte documente de informare solicitate de diverse entități / instituții (Agenții pentru Protecția Mediului ; Garda de mediu ; Autorități de management în cadrul programelor cu finanțare nerambursabilă a Uniunii Europene ; diverse organisme de verificare / monitorizare ca urmare a finanțării prin diverse granturi a unor activități specifice conform planului de management).


 

Tabelul nr. 21 Activităţi de implementare a planului de management al PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

PROGRAM Subprogram ID activitate Activitatea

Indicatori

(calitativi și/sau cantitativi)

Indicator prevăzut Prioritate Calendarul activităților Responsabili, Colaboratori, finanțatori implicați în implementare
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5  
1 2 3 4 5 6 7 8 9
P1 Managementul biodiversităţii 1.1. Inventariere şi cartare 1.1.1 Continuarea inventarierii speciilor de faună și confirmarea / infirmarea prezenţei pe suprafaţa PNDJ / ROSCI0063 a speciilor menţionate în formularul standard / inventarul arie protejate (Cinclus cinclus, Dendrocopus sp., Anguis fragilis, Elaphe longissima, Vipera berus, Vipera ammodytes, Salamandra salamandra, Triturus vulgaris, Bombina bombina, Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Salmo trutta fario, Thymallus thymallus, Squalius cephalus, Phoxinus phoxinus, Alburnoides bipunctatus, Barbus sp., Barbatula barbatula) Număr specii inventariate 18 2   x x x   Finanţatori, Contractanţi, Cercetători / experţi ONG, RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.1.2

Continuarea inventarierii speciilor de plante și confirmarea / infirmarea prezenţei pe suprafaţa PNDJ / ROSCI0063 a speciilor menţionate în formularul standard / inventarul ariei protejate

(Campanula sp., Carlina acanthifolia, Galanthus nivalis, Hepatica transsilvanica, Juniperus sabina, Leucojum vernum, Lycopodium clavatum, Orchis sp., Symphyandra wanneri)

Număr specii inventariate 9 2     x x x Finanţatori, Contractanţi, Cercetători / experţi ONG, RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.1.3 Continuarea inventarierii habitatelor și confirmarea / infirmarea prezenţei pe suprafaţa PNDJ / ROSCI 0063 a celor menţionate în formularul standard / inventarulariei protejate ( habitatele cu următoarele coduri N2000/ RO: 4060, 40A0, 6190, 6410, 6510, 8210, 9150, 3240, 3230, 3220, 9170, 91L0, 6430, R6111) Număr habitate inventariate 14 2     x x x Finanţatori, Contractanţi, Cercetători / experţi ONG, RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.1.4 Cartarea distribuției speciilor şi habitatelor confirmate la A1.1.1, 1.1.2, 1.1.3 descrierea lor şi evaluarea statutului de conservare, pentru stabilirea direcţiilor viitoare de management. Număr specii de plante/ animale / habitate cu distribuție cartată 9/ 18 / 14 2     x x   Finanţatori, Contractanţi, Cercetători / experţi ONG RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.2. Monitorizrea stării de conservare 1.2.1 Monitorizare specii de animale( Lutra lutra, Rupicapra rupicapra, Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx, Triturus cristatus, ihtiofauna) Număr specii de animale monitorizate 10 2 x x x x x Finanţatori, Contractanţi, Cercetători / experţi ONG, RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.2.2 Monitorizarea factorilor abiotici ai biotopului (temperatura aer/ apa, debitul apei, observatii fenologice etc) din Parcul Național Defileul Jiului Număr acțiuni de monitorizare 50 2 x x x x x RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri, voluntari
1.2.3 Monitorizarea habitatelor (habitatele cu următoarele coduri N2000/RO: 91E0*, 6230*, 6510) Habitate monitorizate 3 2       x x , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri , Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/experţi ONG
1.2.4 Monitorizare specii de plante (Galanthus nivalis, Campanula serrata, Symphyandra wanneri, Lycopodium clavatum) Nr. specii de plante monitorizate       4 2       x x , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/experţi ONG
1.2.5 Promovarea activităţilor de cercetare ştiinţifică Lucrări științifice publicate 3 2     x x x Universităţi, RNP Romsilva, Institute de cercetare, ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.2.6 Realizarea unui studiu privind prezența și impactul speciilor adventive invazive asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar/naţional şi stabilirea/testarea unui plan de acţiune pentru reducerea suprafeţelor ocupate de acestea. Studiu elaborat 1 2   x x     Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.2.7 Realizarea de studii privind dinamica şi efectivul populaţional raportat la optimul stabilit prin normele piscicole, pentru toate apele din PNDJ stabilite ca zone de protecţie ihtiofaunistică, inclusiv rîul Jiu. Stabilirea planului de măsuri de protecţie şi conservare a acestora. Studiu elaborat 1 3     x     Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.2.8 Evaluarea capacităţii de suport a pajiştilor din PNDJ şi stabilirea unor modele de exploatare sustenabila a pajiştilor din punct de vedere al reglementărilor legale şi a practicilor tradiţionale din zonă. Studiu elaborat 1 2   x x     Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.2.9 Evaluarea impactului abandonării fîneţelor în favoarea instalării vegetaţiei forestiere pioniere şi stabilirea de măsuri pentru menţinerea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar/ naţional Studiu elaborat 1 2   x       Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.2.10 Determinarea posibilității de recoltare a produselor accesorii şi exprimarea unor parametrii care să conducă la stabilirea periodică a acestei posibilități. Studiu elaborat 1 3       x x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.2.11 Evaluarea serviciilor ecosistemice din PNDJ/ROSCI0063. Studiu elaborat 1 2       x   Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.3. Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie 1.3.1 Controlul și monitorizarea activitatilor posibil poluante din aria protejata Nr. acțiuni de control și rapoarte întocmite 60 1 x x x x x Administrația și parteneri/colaboratori, instituții de specialitate/ abilitate
1.3.2 Avizarea si controlul activitatilor de pasunat* Nr. avize și / sau rapoarte de verificare 80 1 x x x x x Administrația și parteneri/colaboratori, instituții de specialitate/ abilitate
1.3.3 Avizarea si controlul activitatilor silvice si cinegetice* Nr. avize și / sau rapoarte de verificare 75 1 x x x x x Administrația și parteneri/colaboratori, instituții de specialitate/ abilitate
1.3.4 Avizarea si controlul utilizarii retelei hidrografice si resurselor piscicole* Nr. avize și / sau rapoarte de verificare 75 1 x x x x x Administrația și parteneri/colaboratori, instituții de specialitate/ abilitate
1.3.5 Avizarea si controlul recoltarii altor resurse ( resursa minerala neregenerabila, ciuperci, plante medicinale, fructe de padure,..)* Nr. avize și / sau rapoarte de verificare 75 1 x x x x x Administrația și parteneri/colaboratori, instituții de specialitate/ abilitate
1.3.6 Avizarea, monitorizarea și controlul activităților privind infrastructura și utilitățile* Nr. avize și / sau rapoarte de verificare 50 1 x x x x x Administrația și parteneri/colaboratori, instituții de specialitate/ abilitate
1.3.7 Avizarea, monitorizarea și controlul activităților de construcții (civile si industriale)* Nr. avize și / sau rapoarte de verificare 75 1 x x x x x Administrația și parteneri/colaboratori, instituții de specialitate/ abilitate
1.3.8 Avizarea, monitorizarea si controlul agentilor economici ce desfasoara activitati in aria protejata Nr. avize și / sau rapoarte de verificare 50 1 x x x x x Administrația și parteneri/colaboratori, instituții de specialitate/ abilitate
1.3.9 Mentinerea sub control a numărului câinilor de la stană şi din preajma locuintelor și stabilirea necesității eliminării câinilor hoinari din PNDJ . Bază de date actualizată anual / raport analiză necesitate eliminare câini hoinari 5-5 1 x x x x x Administrația și parteneri/colaboratori, instituții de specialitate/ abilitate
1.3.10 Prevenirea / combaterea faptelor antisociale cu impact asupra protectiei si conservarii AP nr.acțiuni și nr.rapoarte întocmite 600 1 x x x x x Administrația și parteneri/colaboratori, instituții de specialitate/ abilitate
1.3.11 Măsuri pentru limitarea accesului populaţiei în perimetrele protejate Set minim de măsuri întocmit/ realizat și difuzat 1 1 x x x x x , RNP- Romsilva, APNDJ
1.3.12 Semnalizarea corespunzătoare a limitelor parcului şi amplasarea unor panouri cu informaţii Lungime (km) 60 1 x x x x x  
1.3.13 Identificarea tuturor căilor de acces motorizate şi pedestre (folosite de localnici) din PNDJ şi din vecinătate. Baza de date si Harta realizata in format GIS 1-1 1 x x x x x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.4. Managementul datelor 1.4.2 Studiul, realizarea și actualizarea hărților specifice ale PNDJ Harti realizate/ actualizate 25 1 x x x x x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.4.3 Actualizarea permanenta a bazei de date specifice a PNDJ nr.actualizari 5 1 x x x x x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
  Elaborarea / Actualizarea bazei de date cu observații privind inventarierea/ cartarea și monitorizarea speciile și habitatele de interes comunitar și național din PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului Bază de date eleborată 1 1 x RNP- Romsilva, APNDJ
1.4.4 Nr. actualizări 4 1   x x x x  
1.5. Reintroducere specii dispărute 1.5.1. Evaluarea posibilităţii de populare a speciilor ameninţate din aria protejată şi luarea măsurilor pentru populare, daca este cazul ex. vidră/ lipanul. nr. studii de prefezabilitate și nr.propuneri proiect elaborate 1-1 3     x     Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.5.n. / / 0           /
1.6. Reconstrucţie ecologică 1.6.1 Realizarea studiului de fezabilitate pentru reconstrucţia ecologică a habitatelor forestiere cu statut nefavorabil de conservare sub aspectul structurii şi funcţiilor ( prioritar fiind habitatul 91E0*- aninişurile) şi respectiv 6230*. nr. studii de prefezabilitate și nr.propuneri proiect elaborate 1-1 2       x x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
1.6.n / / 0           /
P2 Turism 2.1. Infrastructura de vizitare 2.1.1 Identificarea, delimitarea, amenajarea și întreținerea locurilor de campare şi popas sau îmbunătăţirea condiţiilor, după caz (vetre de foc, bancuţe, foişor, toaletă ecologică, pubele deşeuri, etc.) nr. locuri de campare / popas realizate și / sau întreținute 2 2     x x x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.1.2 Amenajarea si intretinerea panourilor cu informatii turistice / de limitarea a accesului / semnalizare limită parc nr. panouri amenajate și / sau întreținute 40 1 x x x x x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.1.3 Amenajarea si intretinerea traseelor tematice si / sau turistice nr. trasee amenjate_nr. trasee întreținute 2-4 1 x x x x x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.1.4 Amplasarea și întreținerea panourilor informative privind speciile şi habitatele reprezentative din PNDJ, precum şi alte informaţii legate de conştientizare şi educaţie ecologică . nr. panouri amenajate și / sau întreținute 10 1 x x x x x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.1.5 Construirea unui punct de informare nr. puncte de informare construite 1 3       x   Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.1.6 Realizarea a cel puţin două observatoare turistice nr. observatoare construite 2 3       x   Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.1.7 Realizarea a cel puţin 2 puncte de belvedere amenajate pentru turişti nr. puncte de belvedere amenajate 2 2       x   Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.1.8 Realizarea a cel puţin un ponton de acces la apă pentru promovarea sporturilor nautice pe rîul Jiu (rafting, canoe) precum şi a altor dotări minime necesare (un adăpost de ploaie) nr. studiu de fezabilitate_proiect tehnic și investiție realizată 1-1 3         x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.1.9 Realizarea unui traseu de bicicletă şi dotarea cu echipamente (biciclete) pentru facilitarea serviciilor de tip mountainbike. nr. trasee realizat și dotare cu biciclete 1-40 3     x     Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.1.10 Amenajarea unei zone de agrement şi stabilirea unor locuri de parcare pentru autoturisme nr.de obiective 1 3 x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.2. Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului 2.2.1 Reinterpretarea și animarea Centrului de Vizitarea al PNDJ/ROSCI0063 Defileul Jiului nr. studiu de fezabilitate_proiect tehnic și investiție realizată 1-1 2 x x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.2.2 Implementarea acțiunilor din strategia de vizitare Nr acțiuni realizate 6 2 x x x Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.3. Managementul vizitatorilor 2.3.1 Elaborarea Ghidului de vizitare al PNDJ Ghid elaborat 1 1     x     Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, , RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
2.3.2 Monitorizarea vizitatorilor/ turiștilor nr.chestionare 5 3     x x x RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri, voluntari
  2.3.3 Punerea în aplicare a unor programe comune de patrulare în zonele frecventate de turişti Un Plan anual comun de acțiune cu Poliția Română / Jandarmeria Romană / RNP-Romsilva / Asociații cinegetice etc. 5 1 x x x x x Administrația și instituțiile de specialitate/abilitate în domeniu.
P3 Conștientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale 3.1. Tradiţii şi comunităţi 3.1.1 Evidența manifestărilor publice locale de promovare nr. manifestări inventariate 4 2   x x x x RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri, voluntari, muzeul județean, instituții locale
3.1.2 Activitati de inventariere, descriere si promovare a obiectivelor istorice, culturale si a traditiilor comunitatilor locale Nr. studiu inventar 1 3   x       RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri, voluntari, muzeul județean, instituții locale
3.1.3 Evaluarea și monitorizarea impactului comunitățiilor locale asupra biodiversității din PNDJ Raport și baza de date actualizată bienal 2 3   x   x   Finanţatori, Contractanţi,Cercetători/ experţi ONG, RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri
3.1.4 Elaborarea unu ghid de arhitectură tradițională Ghid elaborat 1 2     x     RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri, voluntari, muzeul județean, instituții locale
3.1.5 Derularea de proiecte / programe / întîlniri împreună cu membrii comunitaților locale Nr . acțiuni 4 2   x x x x RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri, voluntari, muzeul județean, instituții locale
3.2. Conştientizare şi comunicare 3.2.1 Organizarea și desfășurarea de campanii tematice de conștientizare Nr. campanii organizate 4 2 x x x x Finanţatori, Contractanţi, experţi ONG, RNP- Romsilva, APNDJ, parteneri.
3.2.2 Organizarea de / participarea la intilniri cu factorii interesati pentru prezentarea reglementarilor in domeniu Nr. intalniri 10 3 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ, instituții locale/regionale, naționale din diverse domenii de   activitate
3.2.3 Participarea RNP APNDJ la evenimente de promovare, constientizare organizate de terti Nr. participări evenimente 5 3 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ, instituții locale/regionale, naționale din diverse domenii de   activitate
3.2.4 Realizarea de materiale educative si de promovare / informare, filme si expozitii Nr. materiale 10 2 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ, contractanți, finanțatori
3.2.5 Organizarea de manifestări socio-culturale și de conștientizare*se încadrează și manifestarea cu titlul ”Zilele PNDJ” Nr. manifestări socio-culturale 5 3 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ, ONG-uri,fundații, instituții de învățământ
3.2.6 Derularea de acțiuni/ proiecte/programe împreună cu voluntari Nr. proiecte/programe derulate 5 2     x x x RNP-Romsilva, APNDJ, ONG-uri,fundații, instituții de învățământ, centre de cercetare și dezvoltare
  3.2.7

Actualizarea paginii de web și a paginilor de socializare ale administrației

ariei protejate

Nr. actualizări 20 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
3.3 Educaţie ecologică 3.3.1 Conștientizare în institutiile de invatamint din raza și vecinătatea AP și/sau la Centrul de Vizitare al Parcului Național Defileul Jiului prin desfasurarea de lectii interactive Nr. acțiuni 30 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
3.3.2 Realizarea unor programe educaţionale, recreativ-sportive cu participarea tinerilor, tip miniranger sau tabere educaţionale/tematice. Nr. acțiuni 5 2 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ, consultanță
3.3.3 Derularea de proiecte / programe in parteneriat cu scolile din raza / vecinatatea PNDJ si / sau ONG, alte institutii Nr. acțiuni 5 2 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ, finanțatori, instituții de învățământ, ONG-uri
P4 Management şi administrare 4.1. Echipamente şi infrastructură de funcţionare 4.1.1 Îmbunătăţirea şi întreţinerea bazei materiale şi mobiliare / imobiliare, necesare bunei desfăşurari a activităţilor RNP APNDJ Inventar anual 5 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ, contractanți
4.1.2 Dotarea RNP APNDJ cu echipament de lucru şi de monitorizare a biodiversităţii. Inventar anual 5 2 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.2. Personal conducere, coordonare, administrare 4.2.1 Implementarea anuală a planului de venituri şi cheltuieli Nr. balanțe 60 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.2.2 Implementarea anuală a planului de investiţii, a listei de achiziţii Plan de investiţii implementat 5 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.2.3 Implemenetarea anuală a planului de lucru al RNP APNDJ în conformitate cu PM al PNDJ Rapoarte lunare de implementare 60 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.2.4 Identificarea şi accesarea surselor de finanţare suplimentare pentru administrarea ariei protejate Nr. rapoarte 10 2 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ, consultanță
4.2.5 Organizarea întâlnirilor semestriale ale consiliului ştiinţific şi cel consultativ pentru analiza măsurilor de management Nr. acțiuni 30 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.2.6 Încheierea de acorduri / parteneriate cu organizaţii menite să sprijine implementarea obiectivelor de management ale PNDJ, altele decît cele de prevenire a degradărilor de orice fel Nr. acorduri/parteneriate încheiate 5 2 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.2.7 Realizarea de protocoale de colaborare cu autorităţi şi alţi factori de interes pentru reglementarea şi controlul activităţilor din PNDJ si urmărirea implementarii si eficienţei acestora Nr. protocoale de colaborare 5 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.2.8 Verificarea modului de realizare al sarcinilor de serviciu ale personalului şi stabilirea de sarcini noi Numar de sedințe analiză tehnică 50 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.2.9 Realizarea situaţiilor administrative, lunar / periodic / anual şi transmiterea acestora către entităţile / instituţiile interesate, conform ordinelor, instrucţiunilor şi altor prevederi legale Nr. Situații intocmite 105 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.2.10 Suplimentarea veniturilor APN prin instituirea şi aplicarea de sisteme de tarife Nr. acțiuni 30 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.3. Documente strategice şi de planificare 4.3.1 Elaborarea /revizuirea Planului de Management si a Regulamentului PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului Plan de Management si regulament elaborate/revizuit 1-1 1   x     x RNP-Romsilva, APNDJ, experți/consultanți
4.3.2 Elaborarea anuală a planului de venituri și cheltuieli (BVC) BVC elaborat 5 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.3.4 Elaborarea anuală a planului de investiții / achiziții Plan elaborat 5 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.3.5 Elaborarea planului anual de lucru (PAL) PAL elaborat 5 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.3.6 Elaborarea plan anual de educație ecologică, conștientizare și comunicare Plan eleborat 5 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ, experți/consultanți
4.3.7 Elaborarea/ actualizarea protocoalelor de monitorizare a habitatelor / speciilor de interes. Număr protocoale elaborate 20 2 x x RNP-Romsilva, APNDJ, Specialiști/ cercetători/ experți / consultanți
Număr protocoale actualizate 20 2 x x x RNP-Romsilva, APNDJ, Specialiști/ cercetători/ experți / consultanți
  4.3.8 Elaborarea Strategie de vizitare Strategie de vizitare elaborată 1 2 x RNP-Romsilva, APNDJ, experți, consultanți, parteneri, ONG-uri
  4.3.9 Elaborarea Planului de monitorizarea a turiștilor / vizitatorilor Plan de monitorizare elaborat 1 2 x RNP-Romsilva, APNDJ, consultanți, parteneri, ONG-uri
  4.3.10 Elaborare sistem de tarifare Sistem de tarifare aprobat/aplicat 1 2 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
4.4. Instruire personal 4.4.1 Instruirea personalului administaţiei în managementul ariilor protejate (pază, personal centru de vizitare, juridic, comunicare și promovare, SSM , PSI etc) Nr. de persoane instruite 12 1   x   x   RNP-Romsilva, APNDJ, Traineri de specialitate
4.4.2 Evaluari anuale (profesională, fizică și psihologică) Fise de evaluare 60 1 x x x x x RNP-Romsilva, APNDJ
                                 

 


 

În tabelul nr. 22 este prezentată estimarea necesarului de resurse financiare pentru implementarea Planului de Management

Tabelul nr. 22 Estimarea necesarului de resurse financiare pentru implementarea planului de mangement

Programe şi sub-programe An I An II An III An IV An V
P1 Managementul biodiversităţii          
1.1. Inventariere şi cartare 17424 17424 17424 17424 17424
1.2. Monitorizare stării de conservare 21439 21439 21439 21439 21439
1.3. Paza, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie 207579 207579 207579 207579 207579
1.4. Managementul datelor 102030 102030 102030 102030 102030
1.5. (Re)introducere specii (extincte) 15688 15688 15688 15688 15688
1.6. Reconstrucţie ecologică          
Subtotal 364159 364159 364159 364159 364159
P2 Turism          
2.1. Infrastructura de vizitare 7384 7384 7384 7384 7384
2.2. Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului 16057 16057 16057 16057 16057
2.3. Managementul vizitatorilor 7489 7489 7489 7489 7489
Subtotal 30930 30930 30930 30930 30930
P3 Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale          
3.1. Tradiţii şi comunităţi 7000 7000 7000 7000 7000
3.2. Conştientizare şi comunicare 28423 28423 28423 28423 28423
3.3. Educaţie ecologică 13077 13077 13077 13077 13077
Subtotal 48500 48500 48500 48500 48500
P4 Management şi Administrare          
4.1. Echipament şi infrastructură de funcţionare 2603 2603 2603 2603 2603
4.2. Personal conducere, coordonare, administrare 156089 156089 156089 156089 156089
4.3. Documente strategice şi de planificare 181823 181823 181823 181823 181823
4.4. Instruire personal 12896 12896 12896 12896 12896
Subtotal 353411 353411 353411 353411 353411
TOTAL 797000 797000 797000 797000 797000

 

 

 

 

NOTĂ DE ÎNCHEIERE

Anexele de la 1 la 31 fac parte integrantă din acest document.

Planul de management al ariei naturale protejate Parcul Naţional Defileul Jiului/ ROSCI0063 Defileul Jiului se completează cu prevederile legislaţiei naţionale care au legătură cu acesta sau cu activităţile ce se desfăşoară în aria naturala protejată PNDJ.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL 5

 

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

 

  1. Bănică,și colaboratorii, 2013, Studiul ”Completarea inventarului și cartarea speciilor de păsări din Parcul Naţional Defileul Jiului” realizat în cadrul proiectului Măsuri de îmbunătățire a managementului și conștientizare publică în Parcul Național Defileul Jiului"- Cod SMIS-CSNR 1314.
  2. Candrea,și colaboratorii, 2013, Studiul ”Completarea inventarului şi cartarea habitatelor” realizat în cadrul proiectuluiMăsuri de îmbunătățire a managementului și conștientizare publică în Parcul Național Defileul Jiului"- Cod SMIS-CSNR 1314.
  3. Cogălniceanu, D. și colaboratorii, 2013, Studiul ”Completarea inventarului și cartarea speciilor de amfibieni şi reptile din Parcul Naţional Defileul Jiului” realizat în cadrul proiectului Măsuri de îmbunătățire a managementului și conștientizare publică în Parcul Național Defileul Jiului"- Cod SMIS-CSNR 1314.
  4. Muică, Cristina, 1995, Munţii Vâlcanului. Structura şi evoluţia peisajului,Editura Academiei Române, Bucureşti.
  5. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihăilescu Simona, 1994, Lista Roşie a plantelor superioare din România. Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, Institutul de biologie al Academiei Române, Bucureşti, nr. 1/1994.
  6. Rozylowicz, L. și colaboratorii, 2013, Studiul ”Completarea inventarului și cartarea speciilor de mamifere din Parcul Naţional Defileul Jiului” realizat în cadrul proiectului Măsuri de îmbunătățire a managementului și conștientizare publică în Parcul Național Defileul Jiului"- Cod SMIS-CSNR 1314.
  7. Skolka , M., și colaboratorii, 2013, Studiul ``Completarea inventarului și cartarea speciilor de nevertebrate din Parcul Naţional Defileul Jiului``realizat în cadrul proiectului Măsuri de îmbunătățire a managementului și conștientizare publică în Parcul Național Defileul Jiului"- Cod SMIS-CSNR 1314.
  1. Botnariuc N., Tatole V. (ed.) 2005, Cartea roşie a vertebratelor din România. Editura Academia Română şi Muzeul Național de Istorie Nataturală "Grigore Antipa", Bucureşti.
  1. Ciocarlan,V., Flora ilustrată a României, Editura Ceres, 2009
  2. Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. , 2002, Amfibienii din România. Determinator. Editura Ars Docendi, Bucureşti.
  1. Combroux, I., Schwoerer, C., 2007, Evaluarea statului de conservare al habitatelor și speciilor de interes comunitar din România - ghid metodologic. Editura Balcanic, Timișoara, România.
  2. Covaciu-Marcov, S.D., Cicort-Lucaciu, A.S., Sucea F., Sas, I. 2012. Salamandra salamandra (Linnaeus, 1758) In the Getic Piedmont, Romania: geographic distribution, status and conservation. Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences 7(1) 55-58.
  3. Covaciu-Marcov, S.D., Ferenti S., Dobre F., Condure N., 2010, RESEARCH UPON SOME BOMBINA VARIEGATA POPULATIONS (AMPHIBIA) FROM JIU GORGE NATIONAL PARK, Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii. Tom. 26, Nr. 1/2010.
  4. Covaciu-Marcov, S.D., Cicort-Lucaciu, A.S.,, Dobre F., Ferenți S., Birceanu, M., Mihuț, R., and Strugariu A., 2009,The herpetofauna of the Jiului Gorge National Park, North-Western Journal of Zoology, Vol. 5, Suppl. 1, pp.S01-S78.
  5. Diana CUPŞA, Severus Daniel COVACIU-MARCOV, Felicia SUCEA and Ramona HERCUŢ, 2010, Using macrozoobenthic invertebrates to asses the quality of some aquatic habitats from Jiului Gorge National Park (Gorj County, Romania).
  6. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.-A., 2005, Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.
  7. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.-A., 2006, Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.
  8. Gafta, D., Mountford, J. O., 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
  9. Moț, R., Cengher, C. și colaboratorii, 2014, Studiul``Evaluarea stării de conservare și elaborarea planului de monitoring pentru speciile Natura 2000 în aria protejată``realizat în cadrul proiectului Elaborarea planurilor de monitoring pentru speciile Natura 2000, dezvoltarea infrastructurii de vizitare si a capacitatii institutionale a APNDJ”- cod SMIS-CSNR 37227
  1. Stoiculescu, Cr.D., 2004, Tema nr.11.RA/2004 Studiu privind constituirea Parcului Naţional Defileul Jiului,Manuscris ICAS, București.
  2. Tatole, V., Iftimie, A., Stan, M., Iorgu, E.-I., Iorgu, I. & Oțel, V. (2009): Speciile de animale Natura 2000 din România, Editura Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București.
  3. Formularul standard pentru caracterizarea ariilor protejate, elaborat în cadrul temei ICAS 11.RA/2004 ”Studiu privind constituirea Parcului Naţional Defileul Jiului”.
  4. Amenajamentul pădurii proprietate privată a Mănăstirii Lainici, UP III Bratcu, ediția 2002.
  5. Amenajamentul pădurii proprietate privată a Mănăstirii Locurele, UP III Bratcu, ediția 2002.
  6. Amenajamentul pădurii proprietate privată a Mănăstirii Vișina, UP III Bratcu, ediția 2002.
  7. Amenajamentul U.P. III Bratcu, Ocolul Silvic Bumbești Jiu – Direcția Silvică Gorj, ediția 2003.
  8. Amenajamentul U.P. IV Chitu, Ocolul Silvic Bumbești Jiu – Direcția Silvică Gorj, ediția 2003.
  9. Amenajamentul U.P. II Straja, Ocolul Silvic Lupeni – Direcția Silvică Hunedoara, ediția 2003.
  10. Amenajamentul U.P. VII Polatiște, Ocolul Silvic Petroșani – Direcția Silvică Hunedoara, ediția 2003.
  11. Amenajamentul U.P. I Straja, Ocolul Silvic Lupeni – Direcția Silvică Hunedoara, ediția 2011.
  12. Amenajamentul U.P. VII Polatiște, Ocolul Silvic Petroșani – Direcția Silvică Hunedoara, ediția 2011.
  13. Amenajamentul U.P. II Sâmbotin – Bratcu, Ocolul Silvic Runcu – Direcția Silvică Gorj, ediția 2013.
  14. Amenajamentul U.P. IV Valea Sadului, Ocolul Silvic Novaci – Direcția Silvică Gorj, ediția 2013.
  15. Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparținînd Obștii Bumbești – U.P. I Bumbești, județ Gorj, ediția 2013.
  16. Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparținînd Obștii de pădure Porceni – Pleșa, județ Gorj, ediția 2013.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL 6

ANEXE

1.Actele legislative care reglementează sau au incidență asupra activităților ce se pot desfășura în PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

2. Harta așezării geografice a Parcului Național Defileul Jiului

3. Harta generală a Parcului Național Defileul Jiului

4. Situație interogare bază de date privind permanența membrilor comunității din PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

5. Situația suprafețelor și încadrarea acestora în zonarea PNDJ pe categorii de folosință

6. Situația comparativa între Planul de Management și HG 1581/2005, a suprafețelor și încadrării în zonare a acestora pe categorii de folosință

7. Situația enclavelor din PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

8. Situația drumurilor autoforestiere din PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

9. Situația unităților amenajistice din PNDJ pe proprietari și zonare

10. Harta zonării interioare a PNDJ

11. Harta geologică a PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

12. Harta bazinelor hidrografice din PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

13. Harta solurilor din PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

14. Harta curbelor de nivel din PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

15. Specii floristice din PNDJ și categoriile de protecție

16. Harta habitatelor NATURA 2000 din PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

17. Harta habitatelor românești din PNDJ

18. Situația habitatelor inventariate, respectiv suprafața ocupată în PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului, caracteristicile și starea de conservare a acestora

19. Lista speciilor de nevertebrate de interes conservativ identificate în PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

20. Situația privind estimarea efectivului populațional și respectiv statutul de conservare al speciilor de faună din formularul standard al sitului ROSCI0063 Defileu Jiului, raportate la suprafață.

21. Lista inventar a speciilor de păsari de interes comunitar/național din PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

22. Specii faunistice din PNDJ și categoriile de protecție

23. Situația identificării speciilor de faună de interes comunitar de pe suprafața PNDJ/ROSCI0063 Defileul Jiului comparativ cu lista speciilor de faună prezentate în formularul standard al sitului.

24. Harta marilor proprietari

25. Situația privind starea de conservare a habitatelor din PNDJ/ROSCI0063 Defileul Jiului și măsurile de management stabilite pentru menținerea/ îmbunătățirea acesteia

26. Starea de conservare a speciilor de faună din PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului și măsurile de management stabilite pentru menținerea/ îmbunătățirea acesteia.

27. Harta turistică a PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

28. Presiunile și amenințările la adresa valorilor PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

29. Harta presiunilor si amenintarilor din PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului

30. Lista factorilor interesați și rolul lor oficial în managementul terenurilor, resurselor naturale și/sau a altor valori din PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului.

31. Procedura de avizare a solicitărilor pentru desfășurarea de activităţi / planuri/ programe / proiecte pe suprafaţa PNDJ/ ROSCI0063 Defileul Jiului.

 

 

 

 

 

Anexă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Regulament al Parcului Național Defileul Jiului

și al sitului NATURA 2000 ROSCI0063 Defileul Jiului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul 1.

Înfiinţarea, scopul, limitele, zonarea şi managementul Parcului Naţional Defileul Jiului și a sitului ROSCI0063 Defileul Jiului

Art. 1- a) Parcul Naţional Defileul Jiului, denumit în continuare PNDJ, a fost înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 1581 / 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone şi este arie protejată de interes naţional, fiind încadrată după clasificarea Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii în categoria a II-a - parc naţional.

  1. Prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007, modificat prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387/2011, teritoriul Parcului Național Defileul Jiului a fost desemnat și ca sit Natura 2000, sub denumirea ROSCI0063 Defileul Jiului. Prin Decizia Comisiei Europene 2011/64/UE de adoptare a celei de-a patra liste actualizate a siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică continentală [în temeiul Directivei 92/43/CEE, decizie notificată cu numărul C(2010) 9669], publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 33 din 8.2.2011, a fost aprobat situl ROSCI0063 Defileul Jiului.
  2. Prevederile prezentului document se aplică în cazul administrării celor două tipuri de arii protejate, parc național respectiv sit Natura 2000.

Art. 2 - Parcul Naţional Defileul Jiului este o arie naturală protejată, care în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, are drept scop protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic, sau de alta natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.

Managementul parcurilor naţionale asigură menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, protecţia diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, prevenirea şi excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor, incompatibile scopului atribuit ariei protejate.

 

Art. 3 - Limitele în format digital ale PNDJ, nu corespund limitelor descriptive din Hotarârea Guvernului nr. 1581 / 2005.

Precizăm că aceste limite au fost modificate prin aplicarea O.M. nr. 3993 / 2012, în sensul scoaterii unei suprafeţe de 17,60 ha din aria protejată cu regim de parc naţional, dar cu menţinerea acesteia în cadrul sitului de interes comunitar.

Prin prezentul document, s-a corectat această situaţie şi s-a trasat un nou contur respectându-se, după caz, limitele descrise narativ în actul de înfiinţare, şi anume:

 

Limita nord-estică porneşte din aval de confluenţa Jiului de Vest cu Jiul de Est, borna silvica 1 unitatea de producţie UP VII, Ocolul Silvic Petroşani, urmareşte Culmea Ogrinului până la borna silvică 5 UP VII, O.S. Petroşani, coboară prin pădure spre SE în pârâul Polatiştea, bornele silvice 4, 8, 9, 11, 12, 13, 17, 20/UP VII, O.S. Petroşani, urcă pe Pr. Stolojoaia şi culmea omonimă, bornele silvice 300, 312, 313, 309/UP VII, O.S. Petroşani, până în culmea Polatiştei, bornele silvice 299, 298, 296/UP VII, O.S. Petroşani şi urmează spre est culmea Polatiştei, parte în golul montan, cu vârfurile numite şi cotate pe planul silvic Pietricica, 1.355 m, Piatra Angelii, Piatra Argelii, pe harta topografică, 1.432 m, bornele silvice 296, 294, 186, 187, 188/UP IV, O.S. Bumbeşti până în cumpăna apelor dintre bazinele hidrografice Chitu şi Sadu .

   

Limita sud-estică. Din culmea Polatiştei, limita coboară aproximativ perpendicular spre sud pe Culmea Alunului dintre bazinele hidrografice Chitu şi Sadu şi intră în pădure urmând bornele silvice 181, 179, 177, 175, 173, 211, 215, 206, 44, 119/UP IV O.S. Bumbesti, apoi traversează alternativ teritorii păduroase şi goluri montane prin Vf. Trântor 991 m, se continuă cu Culmea şi Vf. Bâlbea prin bornele silvice 15, 184, 2/UP IV, O.S. Bumbeşti, 2 si 1/UP V, O.S. Bumbeşti până la confluenţa Pr. Sadu cu Jiul. De aici urmează talvegul Jiului până la podul peste Jiu al drumului judeţean Tg. Jiu - Sâmbotin.

  

  Limita sud-vestică. Din talvegul Jiului borna silvică 1/UP III, O.S. Bumbeşti, urcă spre N pe Culmea Pleşa urmând bornele silvice 450, 448, 444, 440, 439/UP II, O.S. Bumbeşti la Vf. Runcu Porcenilor 1.030 m şi apoi pe Culmea Runcu Porcenilor prin bornele silvice 426, 420, 418, 416, 414, 408 la Vf. Pietriceaua 1.202 m şi în continuare pe Culmea Pietriceaua prin bornele silvice 65, 69, 71, 73, 77/UP III, O.S. Bumbeşti până la punctul numit în harta topografică "La Crucea de Piatră" în Culmea numita pe planul silvic "Căpăţânii" din Golul de munte Chenia - Dumitra.

   

Limita nord-vestica. Culmea Căpăţânii din Golul de munte Chenia - Dumitra se continuă spre NV prin Pasul Vulcan, 1.621 m evidenţiat şi cotat pe harta topografică, pe Culmile alpine numite pe planul silvic "Chenia - Dumitra" cu Vf. Drăgoiu, 1.600 m şi "Carcanului" la Vf. Candeţu 1.548 m, urmareşte limita nordică a golului montan numit pe planul silvic "Polatişte", prelungită, în pădure, cu culmea marcată de bornele silvice 243, 241, 241 bis din UP II, O.S. Petroşani, după care coteşte perpendicular spre N de-a lungul bornelor silvice 243 bis, 254 bis, 252, 258, 269, 262, 256, 270, 261, 279/UP II, O.S. Petroşani, iar de aici coboară în talvegul Jiului în borna silvică 175/UP II, O.S. Petroşani.

Faţă de descrierea narativă, în partea sud estică, s-a hotărît abordarea limitei PNDJ pornind de la confluenţa cu rîul Sadu, de-a lungul malului rîului Jiu (dreapta tehnică) iar nu din talvegul acestuia, întrucît nu se poate realiza un management al unei resurse (apa rîului Jiu) doar din talveg spre malul din dreapta tehnică. De altfel, se continuă pe acelaşi principiu ca şi în limita de NV.

Aşa cum am menţionat, prin aplicarea O.M. nr. 3993 / 2012, suprafaţa parcului naţional s-a micşorat cu 17,60 ha, coordonatele Stereo 70 ale acestei suprafeţe fiind următoarele :

  Coordonatele de delimitare ale perimetrului Cariera Meri în sistem Stereo 70 :
  Nr. punct X Y
  1. 415.180 371.674
  2. 415.300 371.892
  3. 415.292 372.002